Cum să slăbești fără dietă. Cori Grămescu dezvăluie, în 10 pași, cum poți ajunge la silueta dorită: „Organismul intră în stare de alertă”

Cori Grămescu recomandă să renunți la următoarele alimente și obiceiuri și garantează că vei da jos kilogramele în plus. O alimentație echilibrată, combinată cu activitate fizică și somn de calitate, reprezintă secretul unei vieți sănătoase.

Citește și: Cum slăbim rapid și eficient după sărbările de iarnă. Cori Grămescu are soluția: „Să mâncăm la intervale aproximativ constante”

Cori Grămescu: 10 alimente și obiceiuri la care trebuie să renunțăm

Pentru a obține o scădere în greutate sănătoasă și sustenabilă, este esențial să renunțăm la următoarele:

1. Dulciuri

Zahărul rafinat și dulciurile procesate sunt principalii vinovați ai creșterii în greutate și ai apariției unor probleme de sănătate precum diabetul de tip 2, rezistența la insulină, bolile cardiovasculare și chiar anumite tipuri de cancer.

2. Carbohidrați rafinați

Carbohidrații rafinați sunt alimente procesate care au fost private de fibre, vitamine și minerale esențiale, fiind astfel sărace în nutrienți, dar bogate în calorii goale. Printre cei mai comuni carbohidrați rafinați se numără: pâinea albă; produsele de patiserie (croissante, gogoși, prăjituri din comerț); biscuiții și napolitanele procesate; pastele din făină albă; orezul alb; cerealele îndulcite; snacks-urile din făină albă (covrigei, sticks-uri, chipsuri).

4. Alcool

Consumul de alcool este unul dintre factorii care împiedică procesul de slăbire, deoarece aduce un aport mare de calorii goale, fără a oferi nutrienți esențiali. De exemplu, un pahar de vin conține aproximativ 120-150 de calorii, iar cocktailurile îndulcite pot depăși 300-400 de calorii per porție. În plus, alcoolul încetinește metabolismul și afectează capacitatea organismului de a arde grăsimile, deoarece ficatul este ocupat cu procesarea alcoolului, în loc să se concentreze pe metabolizarea lipidelor.

5. Băuturi carbogazoase

Băuturile carbogazoase, în special cele îndulcite, sunt una dintre principalele surse de zahăr adăugat din dietă și contribuie semnificativ la creșterea în greutate și la dezvoltarea unor probleme metabolice. O singură doză de suc poate conține între 30 și 40 de grame de zahăr, ceea ce depășește doza zilnică recomandată de Organizația Mondială a Sănătății.

Consumul regulat de băuturi carbogazoase duce la creșteri bruște ale glicemiei, urmate de scăderi rapide, ceea ce provoacă senzația de foame și favorizează supraalimentarea, spune Cori Grămescu.

6. Nopțile pierdute

Lipsa somnului afectează profund metabolismul și echilibrul hormonal, având un impact direct asupra procesului de slăbire. Atunci când nu dormim suficient, corpul nostru produce mai mult cortizol, hormonul stresului, care favorizează acumularea grăsimii abdominale și crește pofta de alimente bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase.

7. Diete foarte restrictive

Dietele foarte restrictive pot părea o soluție rapidă pentru slăbire, dar pe termen lung, ele sunt nesustenabile și pot avea efecte negative asupra sănătății. Eliminarea drastică a unor grupe alimentare sau reducerea extremă a caloriilor poate duce la deficiențe nutriționale, pierderea masei musculare și încetinirea metabolismului.

8. Omiterea meselor

Omiterea meselor poate părea o metodă simplă pentru a reduce caloriile, dar, de fapt, poate avea efecte negative asupra metabolismului și asupra echilibrului hormonal. Când sărim o masă, organismul intră într-o stare de „alerta”, iar atunci când mâncăm din nou, avem tendința de a consuma mai mult decât este necesar, pentru a compensa perioada de pauza. Acest lucru duce la fluctuații ale glicemiei și creșterea poftei de mâncare, favorizând supraalimentarea și depozitarea grăsimii, mai este de părere Cori Grămescu.

9. Mâncarea procesată și fast food

Fast-food-ul și mâncarea foarte procesată sunt, de obicei, pline de calorii goale, grăsimi nesănătoase, zahăr adăugat și aditivi care nu doar că dăunează sănătății, dar și împiedică procesul de slăbire. Aceste alimente sunt sărace în nutrienți esențiali și bogate în grăsimi trans, care sunt asociate cu riscuri mai mari de boli cardiovasculare, inflamații cronice și rezistență la insulină.

10. Grăsimile trans si saturate

Grăsimile trans și grăsimile saturate sunt tipuri de grăsimi dăunătoare care au un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare și asupra metabolismului. Grăsimile trans, întâlnite în produsele procesate, margarină, fast-food și produse de patiserie, sunt considerate cele mai periculoase, deoarece pot crește nivelul de colesterol „rău” (LDL) și pot reduce nivelul de colesterol „bun” (HDL), favorizând astfel acumularea de grăsimi pe arterele coronariene și crescând riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.