Săptămâna Patimilor, în tradiția creștină, ajunge la apogeu în Sâmbăta Mare, zi în care se ține denia dedicată „îngropării lui Hristos cu trupul și pogorârii la iad, cu dumnezeirea”. Aceasta reprezintă ultima zi de pregătiri înainte de Paște, fiind o zi de mare încărcătură spirituală și de finalizare a ritualurilor gospodărești.
În această zi, credincioșii se pregătesc pentru Înviere, iar bisericile sunt pline de rugăciuni și ceremonii care amintesc de sacrificiul și coborârea lui Iisus în iad. În paralel, gospodinele fac ultimele pregătiri culinare pentru masa de Paște, pregătind tradiționalele feluri de mâncare – drob, borș de miel, stufat și friptură de miel – care vor însoți sărbătoarea Învierii.
Te-ar mai putea interesa și: Anunț de ultima oră pentru românii care merg în vacanță sau tranzitează Bulgaria în minivacanța de Paște și 1 Mai
Tot în această zi, un alt obicei important este sacrificarea mielului, simbolul jertfei lui Iisus. În plus, un aspect esențial al pregătirilor constă în „curățenia spirituală” a hainelor, considerându-se că acestea au un rol purificator. Hainele noi sau curățate sunt purtate de toți credincioșii care merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși, iar preoții recomandă ca în această zi să se spăle și să se pregătească îmbrăcămintea pentru slujba de Înviere.
În tradiția populară, se spune că în noaptea de Sâmbăta Mare, cerurile se deschid și dorințele se împlinesc dacă oamenii nu dorm, iar pentru a spori semnificația acestui moment, se face un foc care arde până la miezul nopții, simbolizând lumina divină care va răsări în dimineața Învierii.
În seara zilei de Sâmbătă Mare, fiecare gospodină pregătește cu mare atenție coșul care va fi dus la biserică pentru a fi sfințit. În acest coș se așază un ștergar curat, o lumânare albă, ouă roșii, pască, cozonac, slănină, drob, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roșie fiartă, usturoi, o ramură de busuioc și, desigur, friptură de miel. Aceste alimente, sfințite la biserică, vor fi consumate ulterior în familie, în cadrul mesei de Paște, simbolizând comuniunea și reînnoirea legăturii cu divinitatea.
La miezul nopții, credincioșii se îndreaptă spre biserică, unde primesc Lumina Sfântă, un semn al Învierii Domnului, iar după slujbă, merg la cimitir pentru a aprinde lumânări la mormintele celor dragi, vestind astfel Învierea și celor plecați din această lume. Focul și lumina devin simboluri ale biruinței vieții asupra morții, iar întreaga comunitate trăiește un moment de comuniune profundă, de speranță și de înnoire spirituală.
Te-ar mai putea interesa și: Farmacii deschise în noaptea de Înviere și în zilele de Paște. Lista farmaciilor din București deschise non stop