Bacşişul a intrat în cultura românilor. Amenzi de 2.000-4.000 lei pentru restaurantele care nu trec bacşişul pe bon

Bacşişul a devenit o cutumă socială percepută foarte diferit de la o țară la alta. Românii sunt obișnuiți să rezolve problema pe sub mână, chiar dacă statul a făcut în acest an primul pas către fiscalizare, iar în Statele Unite sunt voci care spun că fenomenul a scăpat de sub control, de vreme ce până și automatele au ajuns să ceară ”tips”.

În același timp, în țări din Asia este de-a dreptul ofensator să mulțumești cuiva lăsându-i bani pentru un serviciu pe care l-a onorat cu mândrie. Cifra de afaceri a restaurantelor a crescut anul trecut cu 45% față de 2019, iar angajații, care lucrează în localuri, au început să câștige 200-300 de lei în plus la salariu, numai din fiscalizarea bacșișului. Totuși, marii antreprenorii se plâng că există în continuare patroni care nu declară nici încasările, nici bacșișul, și le fac concurență neloială.

Bacșișul este o practică populară în România, dar nu și impozitarea lui. Datele Deloitte arată că sume de până la 1,5 miliarde de lei pe an sunt încasate de prestatorii de servicii de la clienții mulțumiți. Totuși, măsura fiscalizării bacșișului, introdusă la începutul anului, nu a avut prea mare efect, statul raportând un bacșiș declarat de doar 11 milioane de lei în primele două luni ale anului. A intervenit o altă caracteristică națională: creativitatea în eludarea regulilor. Jurnaliștii de la Economedia au arătat că ospătarii se descurcă în orice condiții și învață clienții să declare 0 lei pe bon ca să le lase toți banii la masă.

Cel mai scump măr din lume! Black Diamond Apple, fructul care costă echivalentul a 12 litri de lapte

Cel mai scump măr din lume! Black Diamond Apple, fructul care costă echivalentul a 12 litri de lapte! Dacă nu știai, mărul este printre cele…

O nouă schemă de înșelăciune! Metoda care a prejudiciat persoane fizice și firme cu aproape 700.000 de lei

O nouă schemă de înșelăciune! O bandă de 6 bărbați care acționau online, făcând promisiuni de câștiguri ușoare prin vânzarea de produse sau cursuri online,…

32.000 de restaurante, bistrouri și baruri au rezistat pandemiei, iar majoritatea clienților au rezistat și ei unor creșteri ușoare, însă constante ale costurilor.

Cifra de afaceri a restaurantelor a urcat spectaculos de la 28 de miliarde de lei în 2019, la 40 de miliarde anul trecut. 1,7 miliarde de euro au fost încasările din București. Urmează Constanța, Cluj, Timișoara și Iași. Ultimele în top sunt Ialomița, Tulcea, Sălaj și Mehedinți, unde multe restaurante lucrează la negru, deși își privează personalul de venituri meritate. Cele din bacșișul fiscalizat, care din ianuarie e trecut pe bon.

Despre bacșișul lăsat de clienți livratorilor prin aplicație. Câți bani primesc, de fapt, aceștia?

Bacșișul e impozitat cu 10% și se regăsește apoi în veniturile oficiale ale angajaților.

Daniel Mischie, reprezentant H.O.R.A.: „Urmează o perioadă în care oamenii vor înțelege acest lucru. Că, dacă vrei să trăiești într-o țară, și un spital, și o stradă, și să poți să stai în siguranță, trebuie o bucățică din veniturile tale să le dai statului. 10% cred, că oriunde în lume e un impozit minim”.

Cât lasă românii bacșiș? 8% în restaurantele mici de cartier, de unde luăm în grabă meniul zilei. 10-15% în localurile mari, unde mergem la ocazii speciale. Și până la 25% în restaurantele de lux, unde șampania și cocktail-urile colorate deschid portofelele. Deci, în medie 12%, dar cifrele nu sunt finale, pentru că peste trei săptămâni încep petrecerile de sărbători ale firmelor, iar pentru prima dată organizatorii pot trece pe factura decontată de companie și bacșișul.

Ion Biriș, reprezentant H.O.R.A.: „Compania nu avea posibilitatea să plătească decât strict contravaloarea bunurilor. Bacșișul, întotdeauna venea un director, un patron, că n-avea posibilitatea legal. În momentul de față, orice companie are posibilitatea în limita a 15% din cuantumul respectivului contract să lase acest bacșiș”.

Pentru restaurante ar putea urma, însă, un nou val de creșteri de preț. De la 1 ianuarie, taxa pe valoarea adăugată la alimente cu peste 10% zahăr se majorează de la 9 la 19%. Scumpirea se va regăsi, teoretic, în prețul deserturilor. Patronatul din industria ospitalității cere Ministerului Finanțelor să mențină TVA-ul de 9% pentru toate produsele din meniu.

Amenzi de 2.000-4.000 lei pentru restaurantele care nu trec bacșișul pe bon, de la 1 ianuarie 2023- Legea 376/2022

Legea 376/2022, prin care se impozitează bacșișul lăsat de clienți la restaurant, s-a publicat în Monitorul Oficial și se va aplica de la 1 ianuarie 2023, cu amenzi de la 2.000 la 4.000 de lei pentru firmele care încalcă noile dispoziții legale.

 

Noua Lege 376/2022, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, se va aplica, de la 1 ianuarie 2023, la operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN:

• 5610 – Restaurante,
• 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor.

Așadar, în cazul altor activități, cum sunt cele de frizerie, coafor, manichiură, taxi, unde clienții români obișnuiesc să dea bacșiș, NU se aplică obligațiile de impozitare din Legea 376/2022.

Bacșișul reprezintă „orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate” de către localurile menționate mai sus.

Bacșișul NU poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.

Notă de plată colosală la un restaurant din Cluj. Doar bacșișul a fost 3.000 de lei

Procedura prin care se primește bacșișul la restaurant:

Noua Lege 376/2022, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, descrie procedura prin care ospătarul/barmanul (etc.) va putea primi bacșișul:

1. Localurile prevăzute de lege au obligația de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal, în care sunt prevăzute rubrici destinate alegerii de către client a nivelului bacșișului oferit, între 0% și 15% din valoarea consumației.
2. Nota de plată trebuie să conțină și o altă rubrică în care clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș, în valoare absolută (bacșișul ca sumă în lei, independent de valoarea notei), dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat.
3. Bacșișul încasat de la clienți se evidențiază pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia.
4. Bacșișul se evidențiază distinct pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate și este introdus în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea «bacșiș».
5. În situația în care, la solicitarea clienților, restaurantul (barul, alt operator încadrat în lege) eliberează acestora și factură, bacșișul se evidențiază distinct și pe aceasta. Sumele reprezentând bacșiș, astfel evidențiate în factură, se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici sau altor entități plătitoare pe seama cheltuielilor de protocol și au regimul fiscal al acestora, în limita nivelului de deductibilitate stabilită prin Codul fiscal.
6. Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitatea operatorilor economici pe seama conturilor de datorii folosind un analitic distinct și se distribuie integral salariaților, pe baza unei evidențe nominale a acestora.
7. Operatorii economici (restaurante, baruri etc.) stabilesc, printr-un regulament intern, procedura și modalitatea de distribuire către salariați a sumelor provenite din încasarea bacșișului.
8. Din punct de vedere fiscal, sumele provenite din încasarea bacșișului de la client de către operatorul economic NU pot fi asimilate unui element de natura veniturilor pentru acesta din urmă, iar distribuirea acestora către salariați NU poate fi asimilată unui element de natura cheltuielilor.
9. Sumele provenite din încasarea bacșișului de către salariați ca urmare a distribuirii sunt calificate ca venituri din alte surse și se supun regimului fiscal prevăzut de titlul IV – cap. X din Legea nr. 227/2015. NU li se aplică prevederile titlului V – Contribuții sociale obligatorii.
10. Impozitul pe venit (10%) datorat de salariat se reține la sursă la momentul distribuirii bacșișului de către plătitorii de venituri și se achită la bugetul de stat, potrivit art. 115 din Codul fiscal. Aceste sume NU pot fi reîncadrate fiscal ca venituri salariale sau asimilate salariilor.
11. Clienții NU sunt obligați să dea bacșiș. Este interzis operatorilor economici (restaurantelor barurilor etc.) să condiționeze livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordare a bacșișului.
12. Firmele (restaurante, baruri etc.) care nu înregistrează fiscal bacșișul primit cu toate procedurile descrise mai sus, precum și cei care încearcă să impună clientului să plătească bacșiș riscă amenzi contravenționale de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Bacșișul la livrările de la restaurant la domiciliu

Pentru bacșișul oferit de client în cazul livrărilor la domiciliu, inclusiv prin intermediul aplicațiilor ca Glovo, Tazz, prin comenzi telefonice (etc.), NU se aplică obligația de a evidenția bacșișul pe bonul fiscal.

În cazul în care pentru livrarea produselor la domiciliul clienților, se optează totuși pentru evidențierea bacșișului pe bonul fiscal, procedurile prevăzute de această lege pentru impozitarea bacșișului sunt aplicabile integral în mod corespunzător, cu posibilitate adaptării formularisticii specifice domeniului.

Cultura bacșișului în întreaga lume. Țara în care viața este „prea bună” pentru a fi nevoie de atenții

În Japonia, este ofensă

Înțelepciunea populară spune că Japonia este un fel de paradis ascetic în care nu se aude de gunoi, imperfecțiunea (sau wabi-sabi) este onorată, iar conștiința socială este ridicată la rang de artă. Este, de asemenea, un loc în care bacșișul nu este doar neobișnuit, ci este considerat jenant și ciudat. Și, din moment ce japonezii au o cultură a serviciilor fără bacșiș, este într-adevăr necesar să i se explice vizitatorului străin cu un avertisment de tip „gândește-te de două ori”.