- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Economie

Cheltuielile pentru protecția mediului au ajuns la 38 de miliarde de lei în 2023, arată INS

23 Jan, 11:04 • Bugiu ⁠Ana Maria
România a alocat în 2023 peste 38 de miliarde de lei pentru protecția mediului, echivalentul a 2,4% din PIB, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost realizată de întreprinderi, care și-au dublat aproape contribuția în ultimii cinci ani, confirmând rolul tot mai important al sectorului privat în investițiile de mediu.
Cheltuielile pentru protecția mediului au ajuns la 38 de miliarde de lei în 2023, arată INS

Valoarea totală a cheltuielilor pentru protecția mediului în România a ajuns, în anul 2023, la 38,094 miliarde de lei, sumă care reprezintă echivalentul a 2,4% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Cifrele evidențiază o implicare semnificativă atât a sectorului privat, cât și a autorităților publice, precum și o tendință clară de creștere a eforturilor financiare alocate protecției mediului în ultimii ani, potrivit agerpres.ro.

Te-ar mai putea interesa și: România primește peste 16 miliarde de euro prin instrumentul SAFE al UE

Cheltuielile pentru protecția mediului au ajuns la 38 de miliarde de lei în 2023, arată INS

Conform INS, investițiile destinate protecției mediului au fost realizate, în 2023, în proporție majoritară de către producătorii specializați, care au acoperit 61% din total, în timp ce producătorii nespecializați au contribuit cu 39%. Această structură reflectă o schimbare importantă față de anii anteriori, indicând o consolidare a sectorului dedicat explicit activităților de mediu.

Datele statistice arată că întreprinderile au avut cea mai mare contribuție la cheltuielile naționale pentru protecția mediului, iar nivelul acestora a fost într-o creștere constantă în perioada 2018–2023. Astfel, cheltuielile realizate de mediul de afaceri au crescut de la 13,347 miliarde de lei în 2018 la 25,804 miliarde de lei în 2023, aproape dublându-se într-un interval de cinci ani. În această perioadă, contribuția întreprinderilor a fost de aproximativ două ori mai mare decât cea a administrației publice centrale și locale.

INS subliniază că această evoluție reflectă angajamentul tot mai pronunțat al sectorului privat față de protecția mediului, pe fondul reglementărilor europene, al presiunilor de sustenabilitate și al investițiilor în tehnologii mai puțin poluante. Mediul economic privat a avut, astfel, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor naționale destinate mediului, devenind principalul motor al investițiilor verzi din România.

În ceea ce privește consumul intermediar — definit ca valoarea bunurilor și serviciilor utilizate pentru obținerea producției totale într-o anumită perioadă — cea mai mare parte a acestuia a fost înregistrată de producătorii specializați. În 2023, consumul intermediar al acestora s-a ridicat la 11,926 miliarde de lei, reprezentând 69,1% din consumul intermediar total. Producătorii nespecializați au avut o pondere de 30,9% din consumul intermediar.

Totodată, scopul de mediu legat de gestionarea deșeurilor, respectiv recuperarea și economisirea materialelor (clasificat ca CEP 04), a dominat structura consumului intermediar, având o pondere de 66,1% din total în anul 2023. Această concentrare arată că cea mai mare parte a cheltuielilor operaționale pentru protecția mediului este direcționată către activități de colectare, reciclare și valorificare a deșeurilor.

Analiza investițiilor pentru protecția mediului evidențiază și o schimbare structurală importantă față de anul 2008. Dacă atunci producătorii nespecializați realizau majoritatea investițiilor (60,2%), în 2023 situația s-a inversat aproape complet. Producătorii specializați au ajuns să dețină 61% din investițiile totale, în timp ce ponderea celor realizate de producătorii nespecializați a scăzut la 39%. Această evoluție indică maturizarea pieței serviciilor de mediu și creșterea rolului operatorilor dedicați.

Per ansamblu, datele INS arată că România a alocat în 2023 resurse financiare semnificative pentru protecția mediului, atât prin cheltuieli curente, cât și prin investiții, cu un rol tot mai important al sectorului privat. Nivelul de 2,4% din PIB sugerează o integrare progresivă a obiectivelor de mediu în politica economică națională, deși rămâne loc pentru consolidare în raport cu standardele și ambițiile europene pe termen lung.

Urmărește Daily Business pe Google News
Alte articole
50 de șefi de stat și lideri guvernamentali, prezenți la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Milano
50 de șefi de stat și lideri guvernamentali, prezenți la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice ...
Mii de persoane au participat la înmormântarea fiului lui Gaddafi în Libia
Mii de persoane au participat la înmormântarea fiului lui Gaddafi în Libia
Bolojan: Guvernul vizează adoptarea simultană a pachetelor privind reforma administrativă și relansarea economică
Bolojan: Guvernul vizează adoptarea simultană a pachetelor privind reforma administrativă și relansarea ...
Călin Georgescu ajunge în fața unui complet de divergență la Tribunalul București, în dosarul de propagandă legionară
Călin Georgescu ajunge în fața unui complet de divergență la Tribunalul București, în dosarul ...
Robert Negoiță va contesta în instanță suspendarea mandatului de primar al Sectorului 3
Robert Negoiță va contesta în instanță suspendarea mandatului de primar al Sectorului 3
Dumitru Costin, Președintele Blocului Național Sindical (BNS) critică pachetul de relansare economică și propune măsuri pentru digital, investiții și pensii
Dumitru Costin, Președintele Blocului Național Sindical (BNS) critică pachetul de relansare economică ...
Lia Savonea, apel către Ilie Bolojan pentru respectarea independenței justiției
Lia Savonea, apel către Ilie Bolojan pentru respectarea independenței justiției
Mediul de afaceri avertizează: „Mugurii unei crize”, în ciuda discuțiilor despre relansare economică
Mediul de afaceri avertizează: „Mugurii unei crize”, în ciuda discuțiilor despre relansare economică
Remus Ștefureac (INSCOP): „Raportul Congresului SUA” nu este un document oficial și a fost supraevaluat în România
Remus Ștefureac (INSCOP): „Raportul Congresului SUA” nu este un document oficial și a fost supraevaluat ...
România alungă forța de muncă, în timp ce Spania o legalizează. Pierderi de sute de milioane și un eșec strategic
România alungă forța de muncă, în timp ce Spania o legalizează. Pierderi de sute de milioane și ...
Comisia Europeană acuză TikTok că încalcă regulile UE prin funcții care creează dependență
Comisia Europeană acuză TikTok că încalcă regulile UE prin funcții care creează dependență
Fals avocat din Târgu Jiu, reținut după ce ar fi păcălit șoferi timp de trei ani
Fals avocat din Târgu Jiu, reținut după ce ar fi păcălit șoferi timp de trei ani
Oana Țoiu transmite că România s-a aliniat evaluării SUA privind riscurile din lanțurile de aprovizionare și sprijină ideea creării unei coaliții globale, menite să protejeze industriile strategice
Oana Țoiu transmite că România s-a aliniat evaluării SUA privind riscurile din lanțurile de aprovizionare ...
Bolojan cere CCR să urgenteze decizia privind pensiile magistraților. România riscă pierderea a 231 milioane de euro
Bolojan cere CCR să urgenteze decizia privind pensiile magistraților. România riscă pierderea a 231 ...
Pachetul de relansare economică, analizat de Guvern împreună cu sindicatele și patronatele, în Consiliul Tripartit
Pachetul de relansare economică, analizat de Guvern împreună cu sindicatele și patronatele, în Consiliul ...
BRD propune distribuirea a jumătate din profitul net din 2025 către acționari
BRD propune distribuirea a jumătate din profitul net din 2025 către acționari
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, plasat sub control judiciar
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, plasat sub control judiciar
Alocațiile și indemnizațiile sociale vor fi plătite mai devreme în februarie
Alocațiile și indemnizațiile sociale vor fi plătite mai devreme în februarie