Ministrul Fondurilor Europene, anunţ de ultimă oră privind PNRR. Când ar putea încasa România cerea de plată numărul 4

Pîslaru a subliniat că discuțiile purtate cu Comisia Europeană au fost dificile, însă accentul se mută acum pe implementare și predictibilitate. În perioada următoare va fi întocmit un memorandum care va include toate proiectele din PNRR, iar lucrările tehnice cu Comisia vor continua pe tot parcursul lunii august.

„Renegocierea a fost complicată, dar partea importantă este implementarea. Săptămâna viitoare va exista un memorandum în care vom lista toate aceste proiecte, pentru a crea predictibilitate. În paralel, împreună cu Comisia Europeană, lucrăm toată luna august la toată documentaţia necesară depunerii spre aprobare. În septembrie, Comisia ar trebui să ne propună şi să ajungem la o concluzie pe partea de simplificare masivă a jaloanelor şi ţintelor. Este un angajament pe care l-am obţinut în negocieri şi Comisia şi l-a asumat, ceea ce presupune că vom avea la sfârşitul lunii septembrie aprobarea Comisiei şi intrăm pentru ECOFIN-ul de pe 20 octombrie, pentru aprobarea şi de către Consiliu a planului revizuit”, a explicat Dragoş Pîslaru, la finalul ședinței de joi a Guvernului, potrivit Agerpres.

Ministrul a detaliat că, după aprobarea planului revizuit de către Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), România va putea transmite oficial cererea de plată cu numărul 4. Banii ar urma să fie virați în luna decembrie și vor contribui la reducerea presiunii asupra bugetului de stat.

Peste 13 miliarde de euro din PNRR ar putea fi plătiţi în luna decembrie

„În paralel lucrăm la cererea de plată 4. Din momentul în care avem varianta revizuită a PNRR, putem depune cererea de plată 4 şi chiar planul agreat cu Comisia Europeană este să încasăm cererea de plată 4 în luna decembrie, în acest an, astfel având o gură de oxigen în plus pentru partea de deficit”, a explicat ministrul.

România nu pierde fonduri din componenta nerambursabilă a PNRR, a mai precizat Dragoș Pîslaru, care a reafirmat că această parte a planului se ridică la 13,57 miliarde de euro. În schimb, componenta de împrumut va fi redusă față de nivelul inițial, ținând cont de constrângerile bugetare actuale.

„Există într-adevăr o reducere a componentei de împrumut pe care România în acest moment crede că poate să şi-o permită, la 8 miliarde, de la, iniţial, un disponibil de 15 miliarde pe partea de împrumut. Dar acest lucru este ceea ce în acest moment România îşi permite să se împrumute, în contextul de spaţiu fiscal pe care-l avem”, a concluzionat Dragoş Pîslaru.

Citeşte şi: Tánczos Barna afirmă că și celelalte pensii speciale vor fi reformulate, nu doar ale magistraților. Guvernul își asumă răspunderea