PIB în frână de motor. INS: România crește cu doar 1,4%, susținută aproape exclusiv de investițiile publice

Noul comunicat al Institutului Național de Statistică privind evoluția Produsului Intern Brut în trimestrul de toamnă indică o economie care înaintează, dar într-un ritm slab, marcat de vulnerabilități interne și de un context global dificil. PIB-ul României a înregistrat un avans de 1,6% pe seria brută și 1,4% pe seria ajustată sezonier comparativ cu același trimestru din 2024, o creștere pozitivă, însă sub potențialul economiei și insuficientă pentru a susține presiunile bugetare tot mai mari.

Seria ajustată sezonier elimină influențele specifice fiecărui sezon (agricultură, comerț, construcții, închideri temporare din industrie), permițând analiza tendințelor reale. În primele nouă luni ale anului 2025, PIB-ul a crescut cu doar 0,8% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată, confirmând o fază de încetinire economică, aflată departe de recesiune, dar cu riscuri semnificative.

Te-ar mai putea interesa și: Consiliul Fiscal le dă speranță românilor: ”Măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua jumătate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit în jur de 6,5% din PIB, în 2026”

PIB în frână de motor. INS: România crește cu doar 1,4%, susținută aproape exclusiv de investițiile publice

Construcțiile au fost principalul motor al economiei, aducând +0,5 puncte procentuale la PIB. Activitatea a crescut cu 8,5%, stimulată de investiții publice masive, proiecte de infrastructură și finanțarea din PNRR, ceea ce menține sectorul la un nivel ridicat, chiar în contextul încetinirii economiei private.

Agricultura, cu o creștere de 6,8%, a adăugat +0,2 pp, recuperând parțial pierderile unor ani afectați de secetă.
IT&C continuă să crească (+2,9%), deși mai lent decât în anii anteriori, contribuind și el cu +0,2 pp.
Impozitele nete pe produs — în special TVA și accizele — au adus +0,3 pp, reflectând o colectare mai mare, cu un ritm de creștere de 2,9%.

Serviciile profesionale, științifice și administrative au avut cea mai severă scădere (–3,7%), contribuind negativ, cu –0,3 pp. Aceste activități sunt sensibile la răcirea investițiilor private și la înăsprirea condițiilor de creditare.

Industria a înregistrat o contracție de 0,4%, având contribuție de –0,1 pp. Aceasta confirmă probleme structurale persistente: cerere externă redusă, exporturi industriale slabe, costuri mari de producție și dificultăți în modernizarea capacităților.

Alte domenii precum comerțul, transporturile, HoReCa și imobiliarele au avut evoluții aproape neutre, fie prin ritmuri prea mici ca să influențeze PIB-ul, fie prin stagnare. Serviciile publice (administrație, sănătate, educație) au înregistrat un recul marginal, de –0,1%, iar intermedierile financiare au scăzut cu –0,6%.

Consumul populației a crescut modest, cu doar +0,5%, contribuind cu +0,3 pp la PIB. Inflația la servicii, scăderea încrederii consumatorilor, creșterea dobânzilor și încetinirea creditării explică această evoluție slabă.

Consumul administrațiilor publice a scăzut cu 1%, generând o contribuție negativă de –0,2 pp. Reducerea cheltuielilor publice reflectă presiunea consolidării fiscale și încercarea guvernului de a limita deficitul.

Investițiile (formarea brută de capital fix) au crescut puternic, cu +4,6%, și au adus cea mai mare contribuție pozitivă, de +1,2 pp. Acestea sunt alimentate în principal de proiectele finanțate prin PNRR, fonduri europene și investiții publice în infrastructură.

Exportul net a rămas un factor de frânare major: contribuție de –0,8 pp. Deși exporturile au crescut cu 3,7%, importurile au avansat mai rapid, cu 5,1%, ceea ce determină un deficit comercial în deteriorare. Când importurile depășesc exporturile, economia pierde avuție, iar contribuția la PIB devine negativă.