Un bucureştean are nevoie de 4 -10 ani din viaţă pentru a-şi achiziţiona o locuinţă modestă

Popa spune că, alături de dinamica salarială, modificarea ratei dobânzii de politică monetară are de asemenea un impact asupra pieței proprietăților rezidențiale, mai exact asupra ritmului de creștere a prețurilor locuințelor.

Evenimentele culturale din Timișoara schimbă piața imobiliară. Cum poți închiria acum o locuință în orașul de pe Bega

Reprezentantul BNR subliniază că ar exista și o tendință de temperare a prețurilor locuințelor sau chiar de scădere la anumite tipuri de proprietăți. “De exemplu, prețul mediu al unui apartament nou din București s-a redus cu 67 de euro/mp comparativ cu luna mai 2022 (conform Imobiliare.ro), pe când la cele vechi, prețul a scăzut cu 24 de euro.  Trebuie menționat și că foarte mulți români (aproximativ 95%) sunt deja proprietari de locuinţă, iar activele imobiliare acoperă trei sferturi din averea netă a populației. Consider că preferința românilor pentru investițiile în proprietăți este firească, întrucât nivelul de incertitudine este mai scăzut”, spune Popa.

“Ținând cont de standardele scăzute de locuire, de infrastructură slabă a Bucureștiului, de lipsa spațiilor verzi, mie mi se pare scump Bucurestiul comparativ cu orice din lista aia. Mai ales în comparație cu Viena”, spune un comentator.

Graficul și cifrele nu sunt elocvente, consideră un altul. “Salariul mediu în România este în jur de 1000€(net)/luna. Dacă facem calculul matematic, în 10 ani o persoană cu salariu mediu aduna 120.000€. Problema abia de aici începe, pentru că aceste persoane mai trebuie să și mănânce, să plătească rate, etc., deci au foarte multe costuri (toți au aceste costuri). Dacă presupunem că minim 50% se duc pe costuri fixe si variabile durata se dublează. Diferența în ușurinta de accesare a creditelor sunt ratele de dobândă mult mai mici. Germania are undeva la 3,5-4%, Olanda are în jur de 4%, Franța în jur de 3% s.a.m.d. În concluzie, cred că ar trebui luate în calcul și cheltuielile și ușurința de accesare a creditului pentru a fi mai ușor de făcut o diferență”, notează Marius Bratu.

Vești excelente pentru românii care au sau au de gând să-și ia credit de locuință. Nu vor mai fi obligați să își asigure casa în orice condiții

Conform celor mai recente date INS, consultate de Economedia, câştigul salarial mediu brut pe economie în luna aprilie 2023 a fost 7311 lei şi cel net 4564 lei.

Tot datele INS arată că veniturile medii au ajuns în primul trimestru la 6979 de lei, în creștere cu 12% față de acum un an. Dar: din totalul cheltuielilor, peste jumătate merg înspre produse alimentare și cheltuieli legate de casă. Mai precis, în primul trimestru al anului, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1301 lei pe o gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (35,1%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 682 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 18,4%.

Merită menționat de asemenea că alte analize subliniază dificultățile de accesibilitate pe piața imobiliară. Achiziția unei locuințe prin intermediul unui credit bancar a devenit tot mai dificilă, iar prețurile tot mai mari și dobânzile crescute i-au făcut pe mulți români să amâne cumpărarea locuinței, arată o analiză Finzoom. Rata a crescut cu câteva sute de lei în interval de câteva luni.

Gabriel Blăniță, de la compania de consultanță imobiliară Colliers, adaugă, tot în completarea postării lui Popa, că o altă măsură a accesibilității locuințelor este numărul de ani de care are nevoie un cuplu care câștigă salariul mediu pentru a strânge avansul pentru locuință.

Conform unei analize de la începutul acestui an, bucureștenii ar avea nevoie de numai aproximativ 4 ani pentru a-şi lua o locuinţă, în timp ce în Bratislava e nevoie de 8,5 ani.

Pe de altă parte, consultantul imobiliar admite că datele trebuie privite într-un sistem mai complex, luând în calcul și destinația cheltuielilor și posibilitățile de economisire în fiecare țară.

“Desigur că orice indicator își are limitările lui, precum faptul că de la țară la țară coșul de consum e diferit, iar pentru țările cu venituri mai mici, mare parte din bani se duc pe cheltuielile zilnice și economisirea este mai dificilă. Un alt aspect este faptul că există încă diferențe semnificative între ‘apartamentul mediu’ din București și ‘apartamentul mediu’ din Praga, de exemplu, chiar dacă acest decalaj calitativ s-a mai redus. Este bine să analizăm din cât mai multe perspective accesibilitatea locuințelor, mai ales în context relativ. Concluzia este că avem o piață relativ accesibilă pentru achiziția de locuințe, însă atunci când privim lucurile în evoluție, observăm că accesibilitatea locuințelor scade pe măsură ce nivelul de dezvoltare economică crește, iar acumularea dezechilibrelor pe parcursul dezvoltării face mult mai dificile analizele la nivel de țară, și câteodată chiar și la nivel de oraș”, spune Blăniță.