Finante-Banci

6 factori care submineaza competitivitatea fiscala a Romaniei

16 Oct, 14:06 • Redactia DailyBusiness
Costul ridicat al muncii, modul complicat de administrare a taxelor, numarul mare de taxe parafiscale sau inventivitatea fiscala (ex. taxa pe stalp) pericliteaza atat competitivitatea Romaniei la nivel european, cat si mediul concurential local,  arata o analiza a casei de avocatura Ionescu si Sava.
6 factori care submineaza competitivitatea fiscala a Romaniei

„Fiscalitatea inseamna mult mai mult
decat nivelul taxelor si impozitelor pe care le aplica autoritatile
centrale si locale intr-un stat: la fel de importante sunt si
usurinta cu care aceste taxe si impozite pot fi administrate de catre
mediul de afaceri (declararea si plata lor, modul de calcul, modul de
contestare, etc.), dar si gradul de colectare sau numarul si
cuantumul taxelor parafiscale – diverse comisioane, taxe pentru
emiterea unor documente sau prestarea unor servicii de catre
autoritati”, declara Radu Ionescu, managing partner al casei de avocatura Ionescu si Sava. 

Astfel, arata analiza Casei de
Avocatura Ionescu si Sava, chiar daca la prima vedere nivelul
impozitarii in Romania pare competitiv la nivel european – prin
prisma cotei unice – practica economica demonstreaza ca lucrurile
stau cu totul altfel. Principalele probleme care submineaza aceasta
competitivitate fiscala a Romaniei sunt:

  • Costul ridicat al muncii – chiar
    si cu ultima reducere a CAS acest cost este printre cele mai mari
    din Europa;
  • Modul complicat de administrare a
    taxelor (formulare numeroase, plati diverse, inexistenta
    facilitatilor de plata online) – ceea ce se reflecta in costurile
    pe care trebuie sa le suporte mediul de afaceri;
  • Procedura complicata si durata
    foarte mare a solutionarii cererilor de rambursare a sumelor
    datorate de stat, in principal rambursarile de TVA – cu impact
    asupra lichiditatilor de care dispun companiile si implicit asupra
    costurilor de finantare;
  • Numarul mare de taxe parafiscale;
  • Inventivitatea fiscala (ex. taxa
    pe stalp);
  • Lipsa de predictibilitate – ceea
    ce pune la indoiala posibilitatea de a intocmi si pune in practica
    planuri pe termen lung.

Consideratiile de mai sus vizeaza, la
prima vedere, doar pozitia Romaniei, ca „furnizor de taxare” pe
ceea ce se poate numi „piata taxarii” – o piata de reglementare
in care operatorii multinationali se orienteaza catre furnizorii cei
mai competitivi. Toate aceste aspecte ce tin de politica fiscala
afecteaza insa in mod semnificativ si pozitia concurentiala a
fiecarei companii romanesti, in conditiile unei piete comune, in care
furnizori de servicii si produse din state cu politici fiscale
diferite se intalnesc si concureaza pe aceeasi piata.

Astfel, lasand la o parte companiile
active in sectoare cu nivel scazut de calificare (unde Romania are
inca un avantaj competitiv dat de nivelul scazut al salarizarii),
companiile romanesti pot avea un dezavantaj evident in raport cu
competitorii lor din tari in care politica fiscala este mai
avantajoasa. Important nu este doar nivelul impozitarii (care nu mai
este de mult unul competitiv, asa cum era in 2004), ci si costurile
conexe ale fiscalitatii din Romania – rezultate din factorii
descrisi mai sus.

[img=5671][/img]

Distorsiuni concurentiale determinate
de politica fiscala, in sens larg, apar insa si intre jucatorii de
pe piata interna, sau chiar de pe piete mai mici, locale. Faptul ca,
potrivit unor statistici publicate de Comisia Europeana, gradul de
colectare a TVA se situeaza putin peste 50% din sumele datorate
releva un lucru ingrijorator – si anume ca jumatate din actorii
economici, care joaca cinstit si respecta regulile fiscale, se
confrunta cu concurenta injusta a actorilor economici care nu achita
taxa.

In lipsa unor masuri care sa asigure
colectarea unitara si tratamentul egal al tuturor actorilor de pe
piata romaneasca, principiile pietei isi vor spune cuvantul si din ce
in ce mai multe companii vor migra spre piata gri, pentru a putea
face fata concurentei.

Acelasi fenomen este foarte vizibil si
pe pietele in care costul muncii este substantial – cum ar fi
serviciile de paza – in care licitatii publice sunt castigate cu
5-6 lei pe ora, in conditiile in care un calcul simplu arata ca sub 8
lei pe ora fie nu se respecta salariul minim pe economie, fie nu se
respecta numarul maxim de ore de munca permis de codul muncii, fie
(evident) nu se platesc taxe.

De asemenea, sunt piete specifice in
care politica fiscala creeaza distorsiuni concurentiale clare –
spre exemplu, pe piata inchirierilor de imobile cu destinatia de
locuinta, exista un dezavantaj evident al proprietarilor persoane
juridice fata de proprietarii persoane fizice, din punct de vedere al
impozitului pe cladiri – desi toti ofera acelasi serviciu si
satisfac aceeasi cerere. Solutia ceruta de mediul de afaceri de
foarte multa vreme este impozitarea cladirilor in functie de
destinatia lor, si nu de calitatea proprietarului.

„Acestea sunt doar cateva exemple
privind impactul pe care mediul fiscal il are asupra pozitiei
concurentiale a intreprinderilor romanesti. Daca putem intelege ca nu
este treaba statului sa creeze locuri de munca, este cu siguranta
treaba statului sa creeze un mediu concurential corect si stabil si
mai ales sa-si creeze siesi, ca stat, o pozitie avantajoasa pe ceea
ce numeam mai sus piata taxarii”, declara Radu Ionescu, managing
partner al casei de avocatura Ionescu si Sava.