Ahciarliu: Serviciile, si nu costul lor, vor face diferenta intre firmele de leasing

DailyBusiness:

Care vor fi vedetele finantarilor in leasing in 2007?
Adriana Ahciarliu: Fara indoiala, leasingul imobiliar. In prima jumatate a anului, imobiliarul reprezenta 7% din totalul finantarilor in leasing, iar anul trecut ponderea a fost de 4%. Segmentele vehiculelor si echipamentelor s-au pastrat relativ constante, acestea cedand cateva procente imobiliarului. Cred ca pana la finele anului, segmentul imobiliar va detine 10% din totalul finantarilor in leasing.

DB: Ce credeti ca a determinat aceasta crestere?
AA: Evident, dinamica pietei imobiliare. Pe de alta parte, au contat si modificarile legislative, cele aduse legii taxei pe valoarea adaugata, unde au fost prevazute solutii mai flexibile pentru finantarea imobiliara. Totodata, dubla taxare notariala s-a eliminat, ceea ce a condus la dezvoltarea acestui segment.

DB: A contat si faptul ca ofertele de piata s-au diversificat?
AA: Desigur. Sale&lease back, spre exemplu (proprietarul vinde bunul firmei de leasing, dar isi pastreaza dreptul de uzufruct asupra acestuia, la finalizarea contractului bunul reintrand in posesia proprietarului initial) este o solutie de management al cash-flow-ului pe care nu o ofera nici o alta modalitate de finantare. Ea nu presupune costuri de vanzare-cumparare, de mutare intr-un alt sediu sau de restructurare. Practic, dai lesorului sediul tau, acesta ti-l subinchiriaza, pentru ca la finalizarea perioadei de finantare, bunul sa reintre in posesia ta.

DB: Au noile modalitati de finantare priza la romani?
AA : Succesul pe care l-au avut finantarile de tip sale&lease back demonstreaza ca romanii, si mai ales companiile straine nou intrate pe piata, sunt foarte dechisi spre aceste noi forme de finantare.

DB:Ce puteti spune despre leasingul sindicalizat?
AA: : Nu cunosc sa se fi semnat un contract de leasing sindicalizat. S-au negociat contracte, dar nu s-a concretizat nimic.

DB:Leasingul operational este o modalitate de finantare destul de noua pentru romani. Cum credeti ca vor evoluta afacerile pe acest segment?
AA:Prin noua legislatie, societatile de leasing financiar nu mai pot oferi leasing operational decat in sprijinul contractelor de leasing financiar. Prin urmare, trebuie isi creeze o societate noua, care sa se ocupe de acest domeniu. BRD-SocGen si-a facut de exemplu o companie speciala de leasing operational, ALD Automotive, iar UniCredit Leasing si-a deschis o firma de leasing operational.

DB: Cum apreciati legislatia, din acest punct de vedere?
AA: Acum avem o legislatie care incurajeaza dezvoltarea acestui segment de leasing. In ultimul timp piata locala s-a aglomerat pe acest domeniu prin intrarea unor mari jucatori.

DB: Va asteptati ca acest domeniu sa se dezvolte?
AA: Exista toate premisele pentru ca finantarile pe acest segment sa creasca. In Europa, leasingul operational reprezinta 20-25% din totalul leasingului, in timp ce la noi ponderea este de 2%. Cred ca acest domeniu se va dezvolta in special pe segmentele imobiliar si auto. Este posibil sa existe si o migrare a clientilor dinspre leasing financiar spre leasing operational, ma refer in special la acei clienti care au avut nevoie in trecut de acest de produs si nu a avut cine sa li-l ofere, din cauza faptului ca acest domeniu nu era bine reglementat.

DB: Cum decurge finantarea sistemului public prin leasing ?
AA: In prima jumatate a acestui an, leasingul adresat segmentului public a reprezentat 4% din totalul finantarilor in acest sistem, iar anul trecut ponderea a fost de 2%. Sunt inca anumite probleme cu care se confrunta finantarea domeniului public prin leasing.

DB: Care ar fi acestea?
AA: Modalitatea de licitare este destul de complicata. Anul acesta, mai multe licitatii au fost blocate din cauza unor contestatii. Vrem sa analizam problemele si sa propunem niste solutii.

DB: Credeti ca estimarile facute de asociatie cu privire la valoarea totala a pietei de leasing in 2007 vor fi depasite?
AA: Nu, cred ca estimarea de 4,3-4,4 mld. euro pentru finalul anului este corecta. La finele primei jumatati a anului, valoarea pietei a fost de 2,077 mld. euro, deci s-a situat la jumatatea prognozelor noastre. Cred ca ALB va depasi insa estimarile pentru 2007, si asta pentru ca in asociatie au venit membrii noi, precum OTP Leasing si AGER Leasing (membri prezenti pe piata atunci cand s-a facut estimarea n.r.).

DB: Ce pondere credeti ca va detine leasingul din totalul creditarii?
AA: Datele bancii centrale arata ca leasingul reprezinta circa 10% din total credite. Pentru firmele de leasing, conteaza insa ponderea pe care o detin finantarile in acest sistem din produsul intern brut (PIB). Acum trei ani ne aflam la nivelul a 3% din PIB. Estimez ca pe termen mediu vom ajunge la 5% din PIB.

DB: Competitia devine acerba si pe piata de leasing. Firmele vor fi tentate sa scada costurile finantarilor pentru isi pastra sau acapara o cota cat mai mare de piata. Inseamna asta ca profitabilitatea firmelor deja prezente pe piata romaneasca va scadea pe termen scurt?
AA: Firmele nou venite in piata urmaresc in special cota de piata si nu profitul. In primii ani incearca sa castige un portofoliu cat mai consistent de clienti. Diferenta dintre firmele de leasing nu va fi doar la nivelul costului finantarilor, ci mai ales la nivelul serviciilor oferite de firmele de leasing. Leasingul este mai mult decat o simpla finantare, si presupune un know-how deosebit.

DB: Exista solutii de finantare care castiga teren in preferintele consumatorilor?
AA: Leasingul implica extraordinar de multe solutii de finantare, iar aici se vor diferentia jucatorii si aici se vor filtra. In ultima perioada au inceput sa se promoveze modalitati foarte sofisticate de finantare. Spre exemplu, nimeni nu intreba pana acum ce inseamna sale &lease-back.

DB: Cat de importante sunt costurile practicate de firmele de leasing pentru contarcte?
AA: In ceea ce priveste costurile, diferentierea se face intre cei care se finanteaza din tara de la banci si din alte surse sau cei care se finanteaza de la sursa-mama (societatile de leasing membre ale unor grupuri financiare – n.r.). Acestia din urma au acces la surse financiare putin mai ieftine decat cei care apeleaza la banci. Este de asteptat ca acestia sa aiba o marja de profit ceva mai mare. Nu vor putea rezista pe piata doar mizand pe costuri. Va exista o limita minima dincolo de care nu vor putea trece.

DB: Cum au suportat firmele de leasing fluctuatiile valutare din ultimul timp, aparute ca urmare a crizei de pe piata americana?
AA: Majoritatea surselor de finantare ale societatilor de leasing sunt din exterior, deci intr-o alta moneda decat cea romaneasca, prin urmare societatile de leasing sunt direct afectate de fluctuatiile valutare. Societatile de leasing se finanteaza in valuta si vand in lei.

DB: Costurile impuse de fluctuatia cursului sunt transferate clientului?
AA: Contractul este calculat la un anumit curs al euro, iar clientul plateste in lei la cursul negociat initial. Un contract facut in lei este greu de schimbat si presupune de regula atasarea unor acte aditionale. Exista unele firme de leasing care apeleaza la aceasta modalitate si transfera costul pe care il implica fluctuatiile valutare de schimb catre client, in timp ce altele si le asuma. Nu trebuie uitat ca titularul de contract poate rambursa oricand produsul firmei de leasing. Bancile, spre exemplu, nu se confrunta cu acest risc.