Analistii cred ca scaderea dobanzii cheie este un pas mic, fara impact in piata

„Dobanda la lei ar fi trebuit sa fie la 5% de ceva vreme. E bine ca au inceput sa coboare dobanda cum cerem de cativa ani deja, dar nu suntem inca siguri, din justificare, daca intr-adevar BNR a internalizat noile realitati economice, ori este doar un gest minimal de protectie la nivel personal impotriva reprosurilor din ce in ce mai extinse, potrivit carora politica monetara inoportuna si neinspirata este in continuare cauza principala pentru agravarea recesiunii si, respectiv, pentru prelungirea perioadei de stagnare economica din ultimii trei ani. Introducerea recenta a noilor restrictii de creditare si discutia din jurul acestei decizii sugereaza ca reducerea cu 0,25% este mai degraba un gest defensiv din partea BNR si nu o schimbare de mentalitate”, a declarat analistul economic Lucian Isar.

Toti analistii economici contactati de Mediafax considera ca [b]decizia BNR nu va avea un efect imediat[/b] si semnificativ asupra dobanzilor la credite, ci reprezinta mai degraba un semnal puternic de incepere a unui nou ciclu, prin care banca centrala va continua reducerea dobanzilor, pentru stimularea creditarii in lei.

„Eu cred ca decizia in sine, de reducere cu 0,25 puncte procentuale, nu are o semnificatie puternica pentru dobanzile la credite. Nu e mare scofala. Dar ca semnal, inseamna ca BNR va incepe un ciclu in perioada urmatoare, de reducere a dobanzilor, dar si a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO)”, a afirmat Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank Romania.

Economistul Raiffeisen este printre putinii care declara ca se astepta la o astfel o decizie din partea BNR, in conditiile in care inflatia scade rapid, se va plasa la sub 3% in luna octombrie si va incheia anul la 3,5% sau chiar mai jos.

„Sunt sanse mari ca BNR sa-si atinga tinta de inflatie atat in 2011, cat si in 2012”, a concluzionat Dumitru.

Potrivit economistului Florin Citu, [b]scaderea dobanzii cu 0,25 puncte reprezinta o decizie timida[/b], fara efect pentru economia reala, care arata ca BNR este in continuare prudenta si presiunile inflationiste raman importante in perioada urmatoare.

„In conditiile in care exista riscul unor iesiri de capital si al deprecierii leului, o mentinere ridicata a dobanzii reduce indirect costurile pentru protejarea monedei nationale. O decizie de politica monetara care implica o schimbare de dobanda, in plus sau minus, mai mica de un procent nu se simte in economia reala, deoarece in aceste momente principalul canal de transmitere al politicii monetare, cel al creditului, este scurtcircuitat. Celalat canal, rata de schimb, nu functioneaza atata timp cat BNR nu doreste sa-l utilizeze si intervine”, a continuat Citu.

BNR nu a modificat dobanda cheie de un an si jumatate, iar majoritatea analistilor se asteptau ca si in aceasta sedinta sa fie pastrat acelasi nivel.

„Evident, decizia este putin surprinzatoare. Banca centrala parea pana acum ca este ingrijorata datorita presiunii de pe plan extern care ar putea pune presiune pe leu si ar alimenta inflatia. Aceste presiuni nu par sa fi plecat”, a spus Vlad Muscalu, economist la ING Bank Romania.

Analistii se asteapta ca [b]trendul de reducere a dobanzilor sa continue, in pasi mici[/b], de cate 0,25 puncte procentuale, si in prima jumatate a anului viitor si sa fie asociat si cu scaderi ale ratei rezervelor minime obligatorii in lei.

Economistul-sef al Unicredit Tiriac Bank, Dan Bucsa, se asteapta la inca doua reduceri de dobanda de politica monetara pana la mijlocul anului viitor, la 5,5%, precum si la scaderea RMO in lei.

Cu toate acestea, analistul Unicredit Tiriac Bank crede ca este necesara o mai buna reglementare pe piata interbancara pentru ca efectele sa fie vizibile dupa modificarile de politica monetara ale BNR.

„Lichiditatea este destul de putina si foarte fluctuanta, de unde rezulta ca deciziile nu se transmit in dobanzile la credite. Cred ca pentru aceasta problema exista doua solutii. Prima ar fi ca banca centrala sa faca operatiuni repo cu o anumita frecventa anuntata, prin care sa ofere lei pietei, iar a doua varianta este ca Ministerul Finantelor ar putea sa niveleze lichiditatea pentru ca in anumite perioade dispune de lichiditati”, a spus Bucsa.

Desi semnalul BNR este unul bun, analistii releva si ca impactul nu poate fi foarte mare, in conditiile in care cererea de credite se afla inca la niveluri foarte joase.

„Cererea de credite este una scazuta in continuare. Acest suport este unul bun, dar nu semnificativ. Cred ca este mai degraba un semnal decat un imbold puternic”, a completat Muscalu, in linie cu ceilalti economisti.

In opinia lui Lucian Anghel, economist-sef la BCR, o modificare ar putea fi observata la creditele in sold, unde rata Robor ar putea sa scada usor.

„Cred ca relaxarea politicii monetare va continua anul viitor. Este bine ca avem un buffer (tampon) pentru a sustine economia. BNR si-a facut caruta iarna si sanie vara”, a mai spus economistul BCR.

Urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie al BNR pe probleme de politica monetara va avea loc in data de 5 ianuarie 2012.

Catalina Molnar, economistul sef de la RBS, crede ca „[url= https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/bnr-da-semnalul-ieftinirii-la-credite-vom-plati-mai-putin-la-banca-70243/]decizia BNR este un pas important spre a relaxa, oarecum, conditiile de creditare[/url]. In conditiile in care activitatea economica este la un nivel redus, orice masura de acest gen este menita sa influenteze pozitiv costurile creditarii”.