- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Finante-Banci

Băncile câştigă 2 milioane de euro pe zi din dobânda plătită de BNR pentru depozit

11 Apr, 10:16 • Dobran Viorel
BNR ajută băncile comericale în fiecare zi, dar acestea fac bani frumoşi şi din economiile populaţiei, convertite în depozite, chair dacă suntem sub nivelul mediei UE din acest punct de vedere.
Băncile câştigă 2 milioane de euro pe zi din dobânda plătită de BNR pentru depozit

BNR aduce bani frumoşi băncilor comerciale. Piaţa interbancară a avut şi în luna martie un excedent de lichiditate mare, de aproape 45 mld. lei medie zilnică, în timp ce ROBOR la 3 luni a scăzut lent, până la 6,05%. Anterior, în februarie surplusul de lichiditate a fost de circa 47 mld. lei medie zilnică, după ce în ianuarie 2024 urcase la un record, de aproape 61 mld. lei medie zilnică, cel mai mare nivel de după 2012.

BNR lansează 3 noi monede în România. Ce valoare vor avea acestea

BNR şi populaţia ajută băncile comericale.

Astfel, pe ansamblul primului trimestru (T1) din 2024 excedentul mediu de lichiditate din piaţa interbancară a fost de circa 50 mld. lei (10 mld. euro), medie zilnică.

Această situaţie arată că băncile au bani, dar preferă să îi parcheze la BNR la dobândă de 6%, în loc să dea mai multe credite. Practic, surplusul de lichiditate este plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată de dobândă de 6%.

La un nivel mediu al depozitelor de 10 mld. euro (echivalent), medie zilnică, depozite plasate de băncile comerciale la BNR în T1, la o dobândă de 6% pe an (cât este dobânda remunerată băncilor de banca centrală la facilitatea de depozit), băncile obţin câştiguri de circa 2 mil. euro/zi doar din banii parcaţi astfel la banca centrală. Ipotetic, dacă băncile ar plasa mare parte sau toţi banii din conturile curente ale românilor la BNR pe o zi câştigurile ar fi de miliarde de euro.

Valoarea medie a unui depozit bancar în România: 4000 de euro / Unde ne plasăm în UE din acest punct de vedere

Numărul deponenților a crescut anul trecut cu 800.000 de persoane, ajungând 14,6 milioane persoane fizice – a anunțat, marți, într-o conferință de specialitate Petre Tulin director general al Fondului de Garantare a Depozitelor din sistemul Bancar (FGDB).

Petre Tulin a mai anunțat că 74.381 de persoane fizice și 45.664 de persoane juridice au depozite bancare de peste 100.000 de euro.

Petre Tulin a reamintit că fondul de asigurare a depozitelor despăgubește titularii de cont până la o limită de 100.000 de euro în cazul în care banca lor nu este în măsură să le ramburseze banii.

Valoarea medie a unui depozit în România: 3.985,4 euro la 31.12.2023

Valoarea medie a unui depozit bancar în țara noastră era de circa 4000 de euro, adică aproximativ 4 salarii medii nete.

Prognoza momentului de la BNR: Inteligența artificială ar putea duce la scăderea inflației în România

Cea mai mică valoare medie în UE este de 1.309 euro (Lituania) iar cea mai mare valoare medie în Liechtenstein- 148.987 euro.

Valoarea medie europeană e de 18.693 euro

Aceași situație o avem și în cazul persoanelor juridice, a explicat Tulin, valoarea medie a depozitelor firmelor românești fiind pe ultimul loc la nivel european, cu 34.000 euro. Dacă ne uităm, de exemplu, la valoarea medie din Liechtenstein – 775.000 euro

Valoarea medie pe ansamblul UE este de 152.977 euro

BNR şi populaţia ajută băncile comericale.

BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 7% pe an

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de joi, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%. Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie 2023.

”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 4 aprilie 2024, a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, anunţă BNR.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 13 mai 2024. Rata anuală a inflaţiei s-a mărit în linie cu previziunile în ianuarie 2024, la 7,41%, de la 6,61% în decembrie 2023, şi s-a redus în februarie la 7,23%. Avansul faţă de finele anului trecut este atribuibil în principal creşterii ample a dinamicii anuale a preţului energiei electrice sub impactul unui efect de bază, precum şi scumpirii combustibililor şi produselor din tutun pe fondul majorării accizelor şi al măririi cotaţiei ţiţeiului, arată datele BNR.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele două luni ale anului 2024, dar relativ mai lent, coborând la 7,6% în februarie 2024, de la 8,4% în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanţi şi în acest interval efecte de bază dezinflaţioniste, corecţii ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, alături de dinamica în descreştere a preţurilor importurilor.

Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent şi de nivelul mai ridicat al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, precum şi de transferarea, cel puţin parţială, asupra preţurilor unor servicii şi bunuri a noilor creşteri de costuri salariale, inclusiv pe fondul revigorării cererii de consum.

Mugur Isărescu, BNR
Mugur Isărescu

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat la 7,1% în februarie 2024, faţă de 7% în luna decembrie 2023. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a redus însă la 9,1% în februarie 2024, de la 10,4% decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în februarie 2024 la 8,7%, de la 9,7% în decembrie 2023.

Activitatea economică a slăbit în intensitate în trimestrul IV 2023 mai mult decât s-a anticipat, contractându-se cu 0,5% faţă de precedentele trei luni, după o creştere cu 1,0 la sută în trimestrul III, evoluţii ce fac probabilă o restrângere mai pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval comparativ cu cea anticipată.

Valentin Lazea (BNR): Nu așteptați să vă crească nivelul de trai, deja trăiți peste posibilități

În schimb, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 3% în trimestrul IV 2023, de la 1,9% în trimestrul III. Creşterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susţinută în trimestrul IV 2023 prioritar de formarea brută de capital fix, dar un aport sensibil mărit faţă de intervalul anterior a venit din partea consumului gospodăriilor populaţiei, ca urmare a redinamizării cumpărărilor de mărfuri şi servicii.

Evoluţia exportului net a redevenit însă puternic contracţionistă în ultimul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii s-a reamplificat, reintrând în teritoriul pozitiv şi devansând-o astfel pe cea a exporturilor.

Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au înregistrat o creştere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutăţirea considerabilă a soldului balanţei veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022.