BM: Romania, printre tarile vulnerabile la criza datoriilor de stat din zona euro

Desi expertii BM considera ca o solutionare graduala, lina, a crizei din zona euro este cel mai probabil scenariu, acestia nu exclud posibilitatea unei „ajustari dezordonate”, cu un impact sever atat pentru cele cinci state europene dezvoltate aflate in dificultate prin prisma datoriilor ridicate (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda si Italia), cat si pentru economiile in dezvoltare din regiune.

Insa, chiar si in cazul scenariului optimist, statele in tranzitie si regiunile care au legaturi financiare si economice stranse cu aceste cinci tari s-ar putea confrunta cu „repercusiuni importante”, noteaza BM in raportul Perspective Economice Globale 2010.

In timp ce multe dintre statele sarace din Europa, Asia Centrala si Africa sunt expuse in principal pe canalul exporturilor, fiind neclar daca vor gasi alte piete de desfacere in eventualitatea adancirii crizei din zona euro, pentru mai multe tari principalul factor de risc vine din zona financiara.

„Intr-o situatie de risc sunt de asemenea si tarile ale caror sectoare financiare sunt strans legate de aceste state cu grade ridicate de indatorare. Albania, Bulgaria, Romania si Serbia sunt economii care au beneficiat in trecut de fluxuri masive de capital de la institutiile financiare elene”, noteaza BM.

In mod similar, bancile din Spania si Portugalia au investit masiv in America Latina.

„Per total, sectoarele public si privat din America Latina au imprumutat 320 miliarde de dolari, sau 8% din PIB, in timp ce Europa emergenta datoreaza circa 400 miliarde de dolari, sau 13% din PIB”, precizeaza expertii Bancii Mondiale.

Criza datoriilor de stat din zona euro a inceput la sfarsitul anului trecut in Grecia, dupa ce guvernul elen a anuntat un deficit bugetar de peste 13% din PIB pentru anul 2009, cu mult peste estimarile inaintate de cabinetul anterior catre autoritatile UE, in contextul unei datorii publice apropiate de 120% din PIB, sau peste 265 miliarde euro.

Costurile de finantare suportate de guvernul elen au crescut puternic in primele luni ale acestui an, iar ulterior criza s-a extins si catre alte tari cu datorii si deficite mari din zona euro, investitorii cerand dobanzi tot mai mari acestor state si manifestand tot mai putina incredere.

Astfel, multe tari din zona euro au adoptat rapid planuri de reducere a deficitului bugetar, care cuprind numeroase masuri de austeritate intampinate cu proteste de populatie si cu pesimism de analisti, care sunt sceptici in privinta solutionarii crizei si considera ca restrangerea cheltuielilor publice va afecta negativ relansarea economica regionala si globala.

In raportul prezentat joi, Banca Mondiala avertizeaza ca o criza de incredere, un default (intrarea in incapacitate de plata) sau o restructurare masiva a datoriilor uneia dintre cele cinci state din zona euro aflate in dificultate ar putea avea consecinte serioase pentru economia globala, atat din cauza recesiunii profunde in care s-ar adanci tara respectiva, cat si prin prisma potentialelor efecte de domino ale unui default asupra situatiei financiare a bancilor creditoare din intreaga lume.