CE recomanda Romaniei si Bulgariei sa permita cetatenilor din UE achizitia de terenuri agricole

Masurile tranzitorii sunt reexaminate de catre CE, potrivit tratatului, in cel de-al treilea an de la data aderarii, informeaza Mediafax.

Comisia a reexaminat restrictiile temporare si efectele acestora, pentru a stabili daca exista posibilitatea scurtarii sau incetarii perioadei de tranzitie inainte de data stabilita in Tratatul de aderare, prin intermediul unui studiu comandat in 2009.

CE considera ca in Romania si Bulgaria nu este necesara o reducere a termenelor limita pentru aplicarea masurilor restrictive tranzitorii privind achizitionarea de terenuri agricole, prevazute in Tratatul de aderare din 2005.

Comisia subliniaza ca este important ca cele doua state membre sa valorifice perioada de tranzitie ramasa pentru a stimula dezvoltarea sectorului agricol.

Promovarea competitivitatii in sectorul de profil poate fi stimulata inaintea expirarii perioadei de tranzitie prin intermediul unor masuri moderate de deschidere a pietei agricole catre investitiile straine.

Astfel, CE recomanda permiterea achizitiei libere a unei anumite suprafete din terenul agricol al tarii catre cetatenii straini din UE care nu sunt stabiliti in Romania si Bulgaria.

O alta masura ar fi permiterea achizitiei libere, de catre cetateni straini din UE care nu sunt stabiliti in cele doua tari, a unor terenuri agricole, pana la o anumita suprafata maxima per tranzactie, eventual impreuna cu o cerinta de a realiza anumite investitii in inovare tehnologica.

O a treia masura ar fi permiterea achizitiei libere, de catre cetatenii straini din UE care nu sunt stabiliti in Romania si Bulgaria, dar care inchiriaza proprietati agricole in aceste tari, a constructiilor agricole si a terenurilor pe care acestea sunt construite.

Potrivit concluziilor studiului si raportului, in Romania si Bulgaria nu exista o interdictie totala privind achizitia de terenuri agricole.

In pofida restrictiilor temporare, a fost integrata o prezenta considerabila a capitalului strain, fara ca sectorul agricol sa suporte un soc vizibil, prin infiintarea unor companii noi sau a participarii la companii locale, a stabilirii cetatenilor UE ca fermieri care desfasoara activitati independente.

Activitatile investitorilor straini ar putea avea un impact pozitiv asupra reformei agricole din Bulgaria si Romania, prin introducerea unor tehnologii noi, asigurarea capitalului necesar productiei, rationalizarea exploatarii terenurilor agricole si cresterea valorii acestora.

Comisia a remarcat ca pe piata agricola a Romaniei si Bulgariei exista deja o prezenta straina semnificativa, reprezentata de persoanele juridice stabilite in aceste tari, care functioneaza cu capital strain, de strainii care inchiriaza terenuri agricole fara restrictii si de fermierii din UE care desfasoara activitati independente si au statut de rezidenti.

Achizitia de terenuri de catre acesti investitori din UE nu a provocat niciun soc vizibil in sectorul agricol, se arata in raport, care adauga ca activitatile vor economice ar putea fi chiar o contributie la remedierea deficientelor sistemice legate de problemele institutionale persistente, care impiedica exploatarea cu mai mare eficienta a terenurilor si, prin urmare, productivitatea agricola.

De asemenea, dupa expirarea perioadei de tranzitie, ar fi putin probabil sa mai apara socuri ca urmare a unei preluari masive de terenuri, deoarece viitorii investitori vor fi probahbil cei care, in principiu, sunt interesati de piata agricola din Romania si Bulgaria, dar nu in masura in care ar fi fost nevoiti sa se stabileasca deja in aceste tari in cursul perioadei de tranzitie.

Potrivit CE, decalajul fata de alte state membre ale UE in ceea ce priveste veniturile si preturile de vanzare ale terenurilor din Romania si Bulgaria se diminueaza in timp, insa este inca semnificativ si departe de convergenta completa. Totusi, reducerea acestui decalaj nu a fost preconizata sau considerata o conditie necesara pentru abrogarea derogarilor.

Comisia a mai constatat ca indicatorii socio-economici ai productiei agricole s-au imbunatatit si se asteapta ca aeasta tendinta pozitiva sa continue. Exista insa o diferenta importanta intre cele doua state si restul tarilor membre ale UE in privinta productivitatii si a ponderii agriculturii in totalul ocuparii fortei de munca.

Potrivit raportului, aderarea la UE a influentat deja pozitiv dezvoltarea acestui sector. Stimularea investitiilor straine in economie si dezoltarea sectorului financiar, prin aderarea la UE, au avut ca efect un acces imbunatatit al agricultorilor la sistemul de credite si asigurari, ceea ce a condus la cresterea productivitatii agricole, a cererii de terenuri si a valorii acestora.

In plus, subventionarea fermelor, in cadrul Politicii agricole comune (PAC), desi redusa ca nivel comparativ cu subventiile acordate fermelor in alte state membre ale UE, reprezinta o parte importanta a veniturilor fermierilor din cele doua tari

In Bulgaria si Romania, reglementarea achizitionarii de terenuri agricole de catre strainii din UE este similara.

Astfel, cetatenii din UE care vor sa se stabileasca in calitate de fermieri ce desfasoara activitati independente si sa achizitioneze terenuri agricole in Romania si Bulgaria nu sunt supusi niciunei restrictii sau proceduri diferite de cele aplicate locuitorilor celor doua tari.

Persoanele juridice stabilite in Romania si Bulgaria pot, de asemenea, achizitiona liber terenuri agricole in oricare din aceste state, indiferent de nivelul participarii straine la capitalul acestora.

Comisia inainteaza acest raport Consiliului European, in conformitate cu Protocolul privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria si a Romaniei in Uniunea Europeana.