Ce vrea FMI: Plan clar de privatizare si liberalizarea preturilor

„Oficialii FMI au cerut sa li se prezinte o foaie clara de parcurs privind privatizarea companiilor de stat, inclusiv procedura avuta in vedere, precum si o strategie concreta de liberalizare a preturilor la gaze naturale si energia electrica pentru companii si populatie”, au aratat sursele citate de Mediafax, la finalul discutiei de miercuri seara dintre liderii coalitiei si oficialii Fondului.

Un astfel de plan concret a fost solicitat si pentru reforma sistemului de sanatate.

Potrivit surselor, oficialii FMI au apreciat masurile de reforma initiate in ultima perioada in anumite domenii, precum cele coordonate de Ministerul Muncii si Ministerul Justitiei.

La finalul lunii octombrie, reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, a declarat ca reforma companiilor de stat a incetinit la Ministerul Economiei, dar sunt semnale bune in domeniul transporturilor, unde masurile se inscriu pe o traiectorie corecta, si ca in cazul in care nu vor fi respectate termenele pentru reforma companiilor de stat, inclusiv prin aducerea de manageri privati, atunci conditiile FMI ar putea fi mult mai stricte.

Guvernul si FMI au convenit numirea de manageri privati la noua companii de stat in acest, pentru ca anul viitor lista sa fie suplimentata cu sase societati.

Primele companii la care vor fi adusi manageri privati sunt Posta Romana, Tarom, CFR Marfa, Electrificare CFR, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm si Oltchim.

Anul viitor vor fi numiti manageri privati la alte 6 companii, respectiv CFR, CFR Calatori, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica si Romgaz.

In plus, FMI insista ca Guvernul sa cedeze controlul la mai multe companii de stat, in special din transporturi si energie, considerand ca investitorii sunt mai degraba interesati de pachete majoritare decat de preluarea unpr participatii minoritare.

Printre numele vehiculate se numara viitoarele complexe energetice Oltenia si Hunedoara.

In ultima scrisoare de intentie se arata ca vor fi scoase la vanzare actiuni la mai multe societati, in trei grupuri, incepand cu Transelectrica in luna octombrie si Transgaz in decembrie.

Primul grup cuprinde societatile Oltchim (vanzarea actiunilor publice ramase catre investitori strategici), Romgaz (oferta publica initiala pentru 15% din actiuni), Tarom (investitie strategica sau oferta publica initiala pentru 20% din actiuni), Transelectrica (oferta publica secundara pentru un pachet de actiuni de 15% plus o majorare ulterioara de capital de aproximativ 12%) si Transgaz (oferta publica secundara pentru un pachet de actiuni de 15%).

Cel de-al doilea grup de companii care ar urma sa fie privatizate are in componenta companiile Termoelectrica (vanzare completa a filialelor Galati si Braila si continuarea procesului de creare a unor societati mixte cu investitori strategici la ELCEN pentru constituirea unor noi grupuri energetice, cu capital majoritar privat, in Bucuresti si Constanta), Hidroelectrica (oferta publica initiala pentru un pachet de actiuni de 10%), si Petrom (va fi relansata o oferta publica secundara pentru 9,84% din actiuni).

Ultimul grup de privatizari include Electrica Serv (privatizare majoritara a intregii societati), Nuclearelectrica (cel putin 10% prin majorare de capital) si noua companie creata prin fuziunea celor trei filiale de furnizare ale Electrica.

O alta companie de pe lista privatizarilor este CFR Marfa, prin vanzarea unui pachet de 20% pana la finele anului prin oferta publica initiala sau catre un investitor strategic.

Pentru Oltchim, una dintre companiile de pe lista privatizarilor, Ministerul Economiei, actionarul majoritar, va organiza in 21 noiembrie o licitatie pentru desemnarea unei banci de investitii „de reputatie internationala” care sa pregateasca procesul de vanzare a combinatului chimic.

Potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, o treime din 760 de companii de stat la nivel national, in care lucreaza peste 116.000 angajati, sunt considerate ca aflandu-se „de facto” in stare de faliment (in practica, dar fara o reglementare legala – n.r.), cumuland 67% din arierate, dar primind in continuare de la stat 37% din totalul subventiilor.

Pe lista companiilor aflate „de facto” in faliment si considerate neaviabile sunt incluse RADET, CFR SA, Oltchim, CFR Marfa, Termoelectrica, CN Huilei, CET Iasi, Electrocentrale Oradea, CET Brasov si Apaterm.

Fondul Monetar International a mai cerut Executivului sa prezinte, pana in luna septembrie, un calendar etapizat de liberalizare a preturilor gazelor naturale pana in 2013 in cazul companiilor si din 2013 in 2015 in cazul populatiei. Liberalizarea preturilor vizeaza si sectorul energiei electrice.