Christine Lagarde, sefa FMI, plasata sub statutul de martor asistat

„Statutul
meu de martor asistat nu este o surpriza pentru mine, deoarece am actionat intotdeauna
in interesul statului si in conformitate cu legea”, a declarat pentru presa
Lagarde dupa doua zile de audieri la Curtea de Justitie a republicii. 

Statutul de martor asistat este intermediar intre cel de martor si cel de
inculpat. Aceasta inseamna ca Lagarde ar putea fi ulterior acuzata in acest
caz, noteaza AP. 

Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde in plata a 400 de milioane de euro (520
milioane dolari) catre un om de afaceri controversat si apropiat al fostului
presedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea cand ea era ministru de finante al Frantei. 

Plata a fost facuta antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de
arbitraj privat pentru a solutiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais
asupra vanzarii participatiei la Adidas in anii 1990. Aceasta este vazuta de
multi francezi ca un exemplu al relatiei confortabile dintre marile sume de
bani si marea putere in Franta. 

Tapie, fost proprietar al clubului Olympique Marseille, este o personalitate
controversata in Franta. Litigiul dintre omul de afaceri si Credit Lyonnais se
refera la o tranzactie ce a avut loc in 1993 cand Tapie a vandut catre banca
participatia pe care o detinea la producatorul german de imbracaminte si
echipamente sportive Adidas.

Mai tarziu, banca a vandut pachetul cu un profit
semnificativ, iar Tapie a inceput o actiune in justitie sustinand ca a fost
fraudat. 

Tapie a fost inchis aproximativ sase luni in 1997 pentru complicitate la fapte
de coruptie in legatura cu aranjarea unui meci de fotbal in 1993. 

Credit Lyonnais, una dintre cele mai vechi banci franceze, a disparut in 2003,
fiind absorbita de grupul Credit Agricole. 

In 2007, presedintele Sarkozy a sugerat ca Ministerul Finantelor, condus de
Lagarde si institutia ce reprezenta statul in disputa, ar trebui sa apeleze la
o comisie de arbitraj. 

In urma judecarii cazului intr-o comisie de arbitraj, Tapie a obtinut de la
stat despagubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decat ar fi putut
primi in justitie. 

Decizia de vineri a tribunalului special pentru ministrii guvernului prelungeste
legal semnul de intrebare in legatura cu rolul lui Lagarde. 

Anchetatorii au deschis o investigatie in 2011 asupra unor posibilele acuzatii
de „complicitate in deturnare de fonduri publice” si
„complicitate la fals”. Proba nu ar conduce automat la un proces. Dar
daca va conduce si daca Lagarde va fi acuzata si apoi condamnata, ea ar risca pana
la 10 ani de inchisoare, potrivit procurorilor, mai noteaza AP, conform
Agerpres. 

Audierile din spatele usilor inchise au tinut-o cel putin pe Lagarde departe de
indatoririle sale internationale. Pana in prezent, FMI cu sediul la Washington
nu a parasit-o: ea a primit laude pentru abilitatile sale de negociere in
calitate de director general al FMI in timpul crizei datoriilor din Europa si
este vazuta ca un deschizator de drumuri pentru lideri femei. 

Cazul ar putea de asemenea afecta imaginea Frantei: compatriotul lui Lagarde, Dominique
Strauss-Kahn, a fost seful anterior al FMI. El a demisionat in 2011 dupa ce o
camerista de la un hotel din New York l-a acuzat ca a incercat sa o violeze.

Autoritatile franceze au efectuat, in martie, o perchezitie la apartamentul de la Paris al directorului general al FMI, Christine
Lagarde