Elefantul si puricele. O gandire noua pentru o lume noua

Editura Codecs
Colectia Top Management

Pret 50 lei

Titlu original: The elephant and the flea

Cartea intr-un minut:

O veche zicala chinezeasca spune „fericirea inseamna sa ai ceva de facut, ceva de sperat si pe cineva de iubit”. Viata autorului este o marturie la transformarile organizatiilor, ale limbajului de afaceri, tehnologiei, modului de lucru, aspiratiilor individuale, etc.

Cronica DailyBusiness

Elefantii reprezinta marile organizatii, iar puricii sunt lucratorii independenti care castiga bani din munca de portofoliu si sunt considerati populatia viitorului.

Structura organizatiilor s-a modificat in timp, trecand de la cea de piramida la cea care seamana cu o harta formata din linii ce fac legatura intre centre si noduri de comunicatie. Limbajul s-a schimbat, trecand de la cel de comanda la cel al contractelor si negocierilor. Organizatiile nu mai sunt niste masinarii facute din rotite umane, ci niste comunitati de oameni. Cauza este dispersarea organizatiei, fenomen care necesita o mai mare incredere intre oamenii ei.

In fata noilor elefanti stau patru provocari: 1) cum sa devina mari, ramanand in acelasi timp mici si aproape de oameni; 2) cum sa combine creativitatea cu eficienta; 3) cum sa ajunga prosperi, dar sa fie acceptati de societate; 4) cum sa-i rasplateasca si pe posesorii de idei si pe patroni.

Raspunsul la prima provocare este federatia, o retea complexa care poate combina comunitatile la scara umana cu marile conglomerate. Raspunsul la a doua provocare este pasiunea, care-i face pe oameni sa-si lege viata de un proiect. In ce priveste a treia provocare, corporatiile vor raspunde in fata actionarilor, propriilor clienti si angajati in legatura cu consecintele imbogatirii intr-un timp scurt. Referitor la a patra provocare, proprietatea intelectuala – ideile, aptitudinile si cunostintele – este recunoscuta ca fiind patrimoniul esential al unei organizatii.

Talentul este un lucru pretios si va fi si mai mult in viitor. Proprietatea nu mai este un concept prea clar. In lumea de azi, ideile, informatiile si inteligenta sunt noile surse de bunastare. Esential este mai degraba accesul si nu proprietatea. O lume de proprietati fara proprietari ar putea duce la cresterea economiei, pentru ca ar permite si celor care nu au nimic sa intre in joc. Noi cai de comunicare, de obtinere si de schimb de informatii vor crea un lung sir de efecte care ne vor schimba considerabil modul de lucru.

Viata va fi mult mai fragmentata in viitor. Proiectele ample si dificile vor alterna cu perioade libere, unele platite de organizatie, altele din buzunarul propriu. Un loc de munca pe viata nici nu se mai ofera, nici nu se mai cere. Ambele parti ale contractului de munca vor sa-si lase optiunile deschise.
Tot mai multi oameni nu mai apartin in mod formal vreunei comunitati.

Viata fara o apartenenta reala, fara angajamente asumate, este o viata fara responsabilitati fata de ceilalti. O lume compusa numai din purici independenti si din firme mici poate deveni o lume amorala. Mesajul este sa profiti de toate avantajele cata vreme nu esti prins. Ar fi o epoca a hiperactivitatii, in care munca si distractia nu se intrerup nicicand, pentru ca multi prefera sa lucreze sau sa se recreeze la ore mai neobisnuite, ca sa profite de reduceri sau de bonusuri.

Stereotipul american, conform caruia cu cat muncesti mai mult cu atat poti cumpara mai multe, va triumfa in fata ideii europene, conform careia munca reprezinta doar o parte din viata, spune autorul. Este o lume cladita pe principiul „invingatorul ia totul”. Rezultatul este o prapastie tot mai adanca intre cei care prospera si cei care nu fac fata acestei lumi. „Afacerile ne pretind doar doua lucruri: sa fim agresivi si sa fim lacomi”, spune Charles Handy.

Lumea s-ar putea schimba si altfel. In locul unui individualism competitiv, ar putea aparea un individualism variat, spune autorul. In aceasta situatie, toti ar avea de castigat. Diversitatea ar putea insemna o varietate de stiluri de viata, in loc de o varietate de curse in care oamenii se intrec.

Individualismul competitiv li se potriveste celor tineri si ambitiosi. Cei aflati la mijlocul vietii vor considera ca au nevoie de o schimbare a prioritatilor in viata, astfel incat sa aiba mai mult timp pentru alte lucruri si nu pentru munca.

Se considera ca sanatatea, educatia si serviciile personale vor fi domeniile de dezvoltare ale viitorului.

Pe masura ce societatea a devenit mai bogata, a devenit si mai frenetica, Bogatia i-a facut pe oameni mai competitivi si mai zgarciti, munca nu a devenit mai omogen repartizata, iar cei mai multi oameni au preferat banii in locul timpului liber. Progresul economic a ridicat stacheta in cursa vietii.