Erste: Fluxurile de capital strain revin in Europa Centrala si de Est

„Cea mai incurajatoare evolutie se observa in Cehia, unde fluxurile de investitii straine directe (ISD) au crescut de peste doua ori in 2010, atingand astfel cel mai inalt nivel in regiune. Avem vesti bune si din Ungaria, unde tendinta negativa s-a inversat pentru prima data dupa criza, dar si din Slovacia si Ucraina. De asemenea, am constatat ca pietele se afla cu un pas inaintea agentiilor de rating, confirmand deja indicatorii economici de baza pentru zona ECE: marjele CDS sunt mai mici decat cele din tarile sud-europene”, a comentat Juraj Kotian, co-director cercetare macro ECE in cadrul Erste Group.

Conform raportului, investitiile straine directe au inceput sa revina in ECE. Cehia este campionul absolut al regiunii, aporturile de ISD depasind dublul nivelului record inregistrat in 2010 (aproape 4% din PIB). In termeni nominali, nivelurile ISD au fost chiar mai mari decat in 2008. Si Ungaria a fost o surpriza pozitiva: conform datelor preliminare, tendinta negativa s-a inversat si investitiile straine directe reprezinta aproximativ 2% din PIB in 2010.

Investitiile straine directe (ISD) si-au revenit si in Slovacia, ajungand la 1% din PIB, in contextul unei puternice reveniri a profiturilor reinvestite si a stabilizarii creditelor inter-companii acordate intre companiile-mama si sucursalele locale. Faptul ca economia maghiara a raportat un surplus in contul curent (2% din PIB) creeaza o baza foarte solida pentru sustenabilitatea balantei de plati a Ungariei. Ucraina si-a mentinut ISD-urile la un nivel ridicat (aproape 4% din PIB), ceea ce acopera de fapt intregul deficit de cont curent, reducand semnificativ nevoia de imprumut extern.

Investitiile de portofoliu s-au intensificat in Polonia si Cehia

Incepand cu trimestrul patru din 2009, s-a inregistrat o revenire a investitiilor de portofoliu, in special in Cehia si in Polonia. Marea majoritate a fluxurilor de investitii de portofoliu au fost directionate in titluri de creante, in principal obligatiuni de stat.

Non-rezidentii si-au majorat expunerea in titluri de stat cehe si poloneze cu 5 miliarde euro, respectiv 25 miliarde euro (3,3% si 6,1% din PIB-ul ceh, respectiv polonez). Ambele tari au fost favorizate de investitorii straini datorita nivelului relativ scazut al datoriei publice si rezistentei de care au dat dovada economiile acestora pe durata crizei economice globale, conform Erste.

Cu toate acestea, absenta efortului privind consolidarea fiscala din Polonia si repartizarea neuniforma a finantarilor de stat intre investitorii interni si internationali transforma activele poloneze in active mai riscante decat cele din Cehia, in opinia analistilor Erste Group.

Romania, vulnerabilitate externa scazuta

„Inainte de 2009, principalul aport de capital strain in Romania a constat in investitii straine
directe (mai ales capital in actionariat, ca urmare a privatizarilor), precum si alte investitii (credite transfrontaliere si finantari de la bancile mama), in timp ce investitiile de portofoliu au fost in general scazute. Dupa debutul crizei financiare globale, aportul de ISD s-a redus, in pofida faptului ca Romania a ramas o destinatie de afaceri atractiva. Productivitatea muncii in industria prelucratoare a crescut cu mai mult de 12% atat in 2009, cat si 2010, iar cresterea reala a salariilor s-a diminuat”, apreciaza analistii Erste Group.

„Acordul stand-by cu FMI si UE a inlocuit unele dintre aporturile de capital privat din Romania
si a acordat timpul necesar pentru implementarea reformelor si reducerea contului curent si a deficitului bugetar. Pe masura ce economia globala isi revine din recesiune, Romania ar putea beneficia din nou de aporturile de ISD in domenii precum bunurile industriale, agricultura si industria alimentara, sectorul IT&C si cel al energiei regenerabile, in timp ce contul curent redus a diminuat vulnerabilitatea externa a Romaniei in viitor”, au adaugat analistii.

Investitorii au apreciat tarile din ECE ca fiind mai atractive decat unele tari mai bine cotate

Numeroase economii din ECE au reusit sa se auto-sustina pe durata crizei (Cehia, Slovacia, Polonia si Croatia), fara a ajunge la tensiuni grave privind finantarea externa. Unele tari au fost nevoite sa parcurga o restabilizare economica (Ungaria, Romania si Ucraina) si sa adopte masuri de remediere, inclusiv reforme structurale, se arata in raportul Erste.

Sprijinul coordonat acordat de FMI si UE a redus din presiunea exercitata asupra finantarii lor externe si i-a ajutat sa implementeze masuri de reducere a dezechilibrelor. Pe de alta parte, tarile
din zona Euro care s-au confruntat cu deficite ale fluxului de capital privat (Grecia, Portugalia) au reusit sa castige timp datorita accesului la refinantare BCE, care a inlocuit fluxurile de capital privat sau sprijin extern. Astfel, nu au fost fortate sa isi remedieze marile dezechilibre externe.

Din pacate, acest „paliativ” nu a durat mult timp si nu a fost insotit de conditii stricte, lucru care a determinat mentinerea sau chiar intensificarea dezechilibrelor din tarile aflate in sudul zonei euro in 2010, timp in care tarile din ECE si-au redus substantial deficitele de cont curent. In pofida acestui contrast pronuntat, a durat destul de mult timp pana cand pietele si-au dat seama ca multe din tarile ECE sunt intr-o forma mult mai buna decat unele tari membre ale zonei euro.

Deficitele de cont curent s-au redus considerabil in Ungaria si in Romania

Prima tara afectata de inversarea aporturilor a fost Ungaria, unde o reducere semnificativa a investitiilor de portofoliu a paralizat piata maghiara a obligatiunilor si a exercitat presiune si asupra monedei. Astfel, guvernul nu a reusit sa emita noi creante la randamente rezonabile si a solicitat sprijin din partea FMI.

Alte tari din ECE nu au fost atat de sensibile la scurgerile de capital de portofoliu (din punct de vedere al volumului), din cauza unui stoc mult mai redus al investitiilor de portofoliu. De exemplu, investitorii straini detineau titluri de stat romanesti in valoare de numai 3 miliarde euro (2% din PIB) in momentul inceperii crizei, in timp ce investitorii straini detineau titluri de stat maghiare in valoare de aproximativ 30 miliarde euro (29% din PIB).

Pe de alta parte, criza financiara globala a limitat optiunile de finantare a deficitului de cont curent romanesc (la momentul respectiv, aproximativ 13% din PIB) si economia a fost nevoita sa se adapteze rapid pentru a-si putea reduce deficitul de cont curent. Ajustarea a fost facilitata de eforturile coordonate ale FMI si UE, care au diminuat presiunea exercitata asupra finantarii externe si au contribuit la impunerea masurilor de reducere a dezechilibrelor.

De asemenea, asa-numita Initiativa de la Viena a jucat un rol important in cazul Romaniei, datorita faptului ca bancile straine prezente in tara s-au angajat sa isi mentina expunerea.

Decizia recenta de inlocuire a acordul stand-by al Romaniei cu FMI, care urmeaza sa expire, doar cu un acord preventiv (nu se preconizeaza utilizarea fondurilor), fara prelungirea programului anterior demonstreaza progresul inregistrat de Romania.

„Atat Ungaria, cat si Romania si-au diminuat substantial deficitele de cont curent, reducandu-si astfel nevoile de finantare externa la niveluri care pot fi usor finantate pe piete”, a conchis Juraj Kotian, co-director cercetare macro ECE in cadrul Erste Group.