Europa pregateste o suplimentare a fondului de salvare a zonei euro. Vezi de cati bani este nevoie

Multe din optiunile de a suplimenta [b]fondul de 440 miliarde de euro[/b] se confrunta cu probleme, de exemplu opozitia unor tari precum Germania, care se teme de o reeditare a politicilor economice dezastruoase din anii ’20, potrivit Reuters.

Intre timp, oficialii zonei euro au incercat, luni, sa minimalizeze informatiile referitoare la aparitia unor noi planuri de injumatatire a datoriilor Greciei si de recapitalizare a bancilor europene, afirmand ca nu se discuta o astfel de varianta.

Calcule aproximative sugereaza ca fondul de salvare, care se imprumuta de pe pietele financiare sustinut de garantii din partea statelor zonei euro, ar putea face fata unui pachet de salvare a Spaniei, dar nu ar avea destula „munitie” daca ar avea nevoie de ajutor Italia, informeaza Mediafax.

Fondul este deja angajat sa asigure imprumuturi de urgenta de 17,7 miliarde de euro Irlandei si de 26 de miliarde de euro Portugaliei.

In plus, acesta preia si restul contributiei Europei la pachetul financiar initial pentru Grecia, care va avea nevoie probabil de inca 25 miliarde de euro, respectiv urmeaza sa contribuie cu doua treimi dintr-un al doilea pachet, de 109 miliarde de euro, pentru statul elen.

Impreuna, actualele angajamenteale fondului insumeaza cel putin 142 de miliarde de euro, astfel ca raman 298 de miliarde de euro.

Un pachet financiar pentru Spania ar putea depasi 290 de miliarde de euro, potrivit unor estimari, in timp ce nota de plata pentru Italia ar ajunge la aproape 490 miliarde de euro.

Unii experti sugereaza [b]dublarea resurselor facilitatii europene[/b]. Altii discuta despre majorarea la „[b]cateva mii de miliarde[/b]”. Dar calea de restabilire a increderii, care va fi determinata de reactia pietelor aflate sub presiune, trece dincolo de matematica simpla.

Una din modalitatile de crestere a resurselor fondului, propusa de Centrul European pentru Studii privind Politicile Europene, cu sediul la Bruxelles, este [b]transformarea intr-o banca[/b].

In aceasta situatie, fondul ar putea imprumuta bani tarilor cu probleme si ar putea apela la Banca Centrala Europeana (BCE) pentru refinantarea unor astfel de imprumuturi, fara sa se bazeze numai pe baza limitata de capital.

Bancile imprumuta de circa zece ori valoarea capitalului, iar expertii care au analizat aceasta posibilitate considera ca facilitatea europeana ar putea proceda la fel. Resursele de 440 miliarde de euro s-ar putea transforma, astfel, in peste [b]4.000 de miliarde de euro[/b].

Realitatea nu este atat de simpla, noteaza Reuters. Fondul ar fi eligibil pentru finantari de la BCE doar in masura in care garantiile sale, de exemplu obligatiuni spaniole, ar fi acceptate.

Daca fondul ar cumpara aceste obligatiuni de la statul spaniol, ar fi aplicat un discount pentru a reflecta riscul de incetare de plati. Impreuna cu o marja de garantie a BCE, ar reduce valoarea finantarilor pe care facilitatea le-ar putea obtine de la banca.

Bancile centrale ale zonei euro si BCE au o baza combinata de capital de 82 de miliarde de euro. BCE a imprumutat deja 535 miliarde de euro catre banci si a cumparat obligatiuni guvernamentale de 150 miliarde de euro pentru a sustine piata.

Pana acum, Germania, cel mai mare contributor al zonei euro, si BCE se opun ideii, sugerand ca are putine sanse sa treaca de stadiul de proiect.

La sfarsitul saptamanii trecute, ministrul de Finante german, Wolfgang Schaeuble, a declarat ca analizeaza alternative.

Una dintre aceste alternative ar putea fi folosirea fondului de salvare pentru asigurarea investitorilor impotriva pierderilor. Facilitatea europeana ar emite instrumente financiare pentru noile obligatiuni, care sa acopere eventuale pierderi si ar reduce astfel riscul pentru investitori.

Un astfel de plan nu ar ajuta, insa, Grecia, a declarat Sony Kapoor, expert financiar care a sustinut aceasta idee, dar ar proteja Italia si Spania si le-ar permite sa acceseze pietele financiare chiar daca Grecia ar intra in incetare de plati.

„Ar putea lua forma oferirii de asigurare de catre fondul european impotriva a, sa zicem, primele 20% din orice pierderi pe aceste instrumente si ar permite fondului sa coboare costurile la care se imprumuta Italia si Spania in urmatorii trei ani sau chiar mai mult. Reducerea costurilor de imprumut pentru Italia si Spania este un pas necesar inainte sa fie analizata serios orice restructurare a datoriei Greciei”, a spus Kapoor, director operational la centrul de cercetare Re-Define.

Fata de actuala Facilitate Europeana de Stabilitate Financiara, Mecanismul European de Stabilitate va fi permanent si va avea un capital de 80 de miliarde de euro, pus la dispozitie de state la fel cum se procedeaza si la BCE.

Lansarea mecanismului in iulie anul urmator si nu in iulie 2013, cum este planificat, ar putea reasigura investitorii, deoarece ofera un al doilea instrument pentru sustinerea pietelor financiare, alaturi de BCE.

In primul rand, insa, cancelarul german, Angela Merkel, si alti lideri trebuie sa-si convinga parlamentele nationale sa sustina angajamentul de a permite Facilitatii Europene pentru Stabilitate Fisnanciara sa ofere imprumuturi tarilor atacate pe pietele financiare sau sa cumpere obligatiuni guvernamentale pentru a sprijini statele aflate in dificultate.