FMI: America Latina si majoritatea pietelor emergente sunt vulnerabile la cresterea dobanzilor in SUA

Ratele ridicate ale dobanzilor ar putea
afecta si economia Europei si Asiei, deoarece orice soc din SUA, cea
mai mare economie mondiala si un mare centru financiar, se rasfrange
in intreaga lume, se spune in raport.

FMI si-a exprimat
temerile ca ratele dobanzilor ar putea creste inainte ca economia SUA
sa fie pe deplin restabilita, cele mai afectate fiind tarile a caror
rata de schimb este legata de dolar.

“Impactul global al
incetinirii achizitionarii de obligatiuni de catre Rezerva Federala a
SUA (Fed) este dificil de estimat”, se arata in raportul
‘Perspectivele economiei mondiale’, ce urmeaza sa fie publicat in 8
octombrie.

De asemenea, apreciaza FMI, ‘o incetinire mai ampla
decat se estima a cresterii Chinei reprezinta in prezent un motiv
important de ingrijorare.

Recentele crize financiare au
reprezentat una dintre rarele perioade in care toate economiile lumii
s-au blocat, iar colapsul bancii americane Lehman Brothers a extins
panica si incertitudinea in intreaga lume.

Acea perioada s-a
incheiat, dar ar putea reveni, avertizeaza FMI, deoarece autoritatile
nu au rezolvat inca problema institutiilor care sunt ‘prea mari
pentru a da faliment’ (too big to fail).

“Un soc financiar
masiv ar putea duce din nou la cresterea si scaderea economiilor
mondiale. inca exista multe institutii financiare de importanta
sistemica care ar putea provoca turbulente pe plan mondial”, se
arata in raport.

Marea majoritate a pietelor emergente din
America Latina si din alte regiuni au fost afectate de iesirile de
capital din timpul crizei, dar unele, precum Malaezia si Mexic, au
facut fata mai bine decat altele (Indonezia, Pakistan si Turcia),
apreciaza FMI.

Luna aceasta, directorul general al Fondului
Monetar International, Christine Lagarde, a laudat decizia Rezervei
Federale americane de a mentine neschimbat programul de achizitie de
obligatiuni destinat sprijinirii economiei.

Fed a surprins
pietele financiare globale dupa ce a anuntat ca va continua sa
cumpere lunar titluri de trezorerie si obligatiuni ipotecare in
valoare de 85 de miliarde de dolari. Anuntul i-a luat prin suprindere
pe investitori, in conditiile in care acestia se asteptau la
reducerea cu 5 – 10 miliarde de dolari a injectiilor de lichiditati
efectuate de Fed.

De asemenea, directorul general al FMI a
declarat ca se asteapta ca economia globala sa inregistreze o
crestere modesta, chiar daca exista semnale de revenire in marile
economii, precum SUA si Europa.

Christine Lagarde a precizat
ca economiile avansate sunt in prezent intr-o situatie mai buna decat
in urma cu sase luni, dar a subliniat ca statele in curs de
dezvoltare, care au mentinut economia globala pe linia de plutire in
timpul crizei, se confrunta in prezent cu o incetinire a ritmului de
crestere.

Comitetul de Stabilitate Financiara (FSB) a publicat
anul trecut si lista celor 29 de banci considerate ‘prea mari pentru
a da faliment’ (too big to fail) si care vor trebui sa indeplineasca
cerinte de capital mai stricte, conform noilor masuri adoptate la
reuniunea G20 de la Cannes.

FSB a apreciat ca reglementarile
mai stricte pentru aceste banci, care trebuie sa ajunga pana in 2019
la un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de 9,5%, vor reduce
posibilitatea prabusirii lor si vor limita efectele negative in
eventualitatea falimentului.

Printre cele 29 de institutii de
creditare considerate de importanta sistemica se afla bancile
franceze Societe Generale, Credit Agricole, BPCA, BNP Paribas, Dexia,
banca italiana UniCredit, grupul olandez ING Bank, banca spaniola
Santander, bancile elvetiene UBS si Credit Suisse, bancile britanice
HSBC, Royal Bank of Scotland, Lloyds Banking Group, Barclays, bancile
americane Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Wells
Fargo, Bank of America, Citigroup, bancile germane Commerzbank si
Deutsche Bank, precum si cateva banci din Japonia si China, noteaza
Agerpres.