Fondul pentru sprijinirea Greciei: Cu cat contribuie creditorii privati

Ministrii Finantelor din zona euro au convenit, intr-o reuniune la
Luxembourg, ca Grecia poate astepta pana la mijlocul lunii noiembrie cea de-a sasea
transa, de 8 miliarde euro, din imprumutul extern convenit in luna mai a anului
trecut cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, transmite Reuters, relateaza Mediafax.

Presedintele Eurogroup, Jean-Cladue Juncker, a declarat ca ministrii
reevalueaza marimea contributiei sectorului privat la cel de-al doilea acord de
salvare a Greciei, convenit in iulie 2011.
Creditorii privati ai Greciei au acceptat atunci sa inregistreze o pierdere
de 21% pe detinerile de obligatiuni de stat grecesti care au maturitatea pana in
2020.
Intre timp, perspectivele economice ale tarii s-au inrautatit, iar deficitul
bugetar va depasi cel mai probabil limitele convenite in acord, Atena necesitand
finantare suplimentara.

Numerosi oficiali europeni si economisti au sugerat ca
sectorul privat ar trebui sa-si asume o contributie mai mare la salvarea
Greciei, apropiata de 50% din datorii.
„In privinta implicarii sectorului privat, trebuie sa luam in calcul ca
au avut loc schimbari intre timp, dupa deciziile luate pe 21 iulie, deci analizam
intr-adevar revizuirea tehnica a acordului”, a aratat Juncker, fara a
oferi alte detalii.

Oficialul a adaugat ca Banca Centrala Europeana (BCE) nu este principala
directie avuta in vedere in privinta cresterii resurselor si consolidarii
prerogativelor Fondului European de Stabilitate Financiara, considerat principalul
instrument prin care zona euro poate evita o criza bancara in cazul unui
faliment de stat.

Dupa mai mult de sase ore de discutii, intalnirea ministrilor finantelor din
zona euro a avut ca rezultat putine masuri concrete si va provoca probabil mai
multa incertitudine in piete.
Singurul eveniment pozitiv cu efect imediat este rezolvarea disputei privind
cererea Finlandei de a primi garantii colaterale in schimbul sprijinului
financiar acordat Greciei.
Urmatoarea reuniune a Eurogroup, programata pentru 13 octombrie, a fost
anulata.

Ministrii Finantelor din zona euro ar fi trebuit sa aprobe atunci urmatoarea
transa din imprumutul pentru Grecia, insa misiunea de inspectori ai UE si FMI
la Atena va raporta in urmatoarele saptamani progresul masurilor de austeritate
si reformelor implementate de guvernul elen.

„Grecia ne-a spus ca fondurile trebuie puse la dispozitia lor in cea
de-a doua saptamana din noiembrie. Am analizat planul Greciei si vom astepta
acum raportul final din partea misiunii UE si FMI, deoarece avem timp sa luam o
decizie”, a declarat ministrul belgian al Finantelor, Didier Reynders.

Grecia a admis, in proiectul de buget pe 2012 prezentat la sfarsitul saptamanii
trecute, ca va depasi tintele de deficit bugetar pentru 2011 si pentru anul
viitor in pofida masurilor dure de austeritate, deoarece economai va inregistra
o contractie peste estimari.
Guvernul elen estimeaza ca deficitul bugetar va fi de 8,5% din PIB in acest
an, fata de o tinta de 7,6% din PIB in acordul cu UE si FMI.

 Pentru 2012, ministrul
Finantelor, Evangelos Venizelos, a aratat ca tintele fiscale vor fi atinse in
valoare nominala, iar Grecia va avea surplus bugetar inainte de serviciul
datoriei publice pentru prima data in cativa ani.
Cu toate acestea, deficitul bugetar din 2012 este estimat la 6,8% din PIB,
fata de tinta de 6,5% din acordul cu institutiile financiare internationale,
din cauza unei contractii economice proiectata la 2,5%, dupa o corectie de 5,5%
in 2011.

Datoria publica va ajunge la 161,8% din PIB pana la sfarsitul acestui an si
va creste la 172,7% din PIB in 2012, pe fondul recesiunii economice.
Probabilitatea ridicata ca necesarul de finantare al Greciei pentru anul
viitor sa fie mai mare decat nivelul prognozat in acordul incheiat in luna
iulie a reaprins dezbaterea dura privind „cine ar trebui sa suporte nota
de plata” – sectorul public sau creditorii privati.