Grecia a primit un nou pachet de finantare

Oficialii europeni reunuti la Viena si-au dat acordul de principiu pentru un nou program pe trei ani pentru Grecia, care se va derula pana la jumatatea anului 2014, a declarat joi seara o sursa apropiata discutiilor pentru Reuters, citat de Mediafax.

Noul acord va inlocui practic pachetul de bailout de 110 miliarde euro convenit anul trecut de UE si FMI cu Grecia.

Premierul George Papandreou va prezenta vineri, 3 iunie, intr-o intalnire cu presedintele Eurogroup Jean-Claude Juncker, un plan fiscal pe termen scurt. Juncker este reprezentantul ministrilor Finantelor din statele zonei euro, care vor suporta alaturi de FMI noul pachet de finantare pentru Grecia. De cealalta parte, angajamentele guvernului elen vor fi suportate in principal de populatie.

In Atena, protestatarii din fata ministerului Finantelor au agatat un banner urias pe cladire, denuntand masurile care „vor transforma muncitorii in sclavi moderni”.

Insa in timp ce imprumuturile de urgenta acordate pana acum Greciei, Irlandei si Portugaliei au fost suportate in principal din banii publici ai statelor din zona euro si de FMI, noul program care va fi semnat cu Grecia va impune si creditorilor privati sa suporte o parte din costuri, a adaugat sursa citata.

Unii politicieni europeni au declarat anterior ca investitorii care au cumparat obligatiuni guvernamentale elene ar putea fi nevoiti sa preia o parte din povara, poate sub forma renuntarii la o parte din valoarea datoriilor.

Banca Centrala Europeana (BCE) se impotriveste acestei idei, temandu-se ca ar putea provoca o criza bancara in Europa si ar putea conduce la o reactie violenta pe pietele financiare fata de zona euro.

Astfel, ca solutie de compromis, implicarea sectorului privat in noul bailout al Greciei se va limita la „evitarea declansarii unei crize de credit”, potrivit sursei citate.
Valoarea noului acord nu este cunoscuta oficial.

Ziarul elen Kathimerini sustine ca valoarea imprumuturilor externe promise Greciei se va ridica la 85 miliarde euro, la care UE si FMI ar urma sa contribuie cu peste 30-40 miliarde euro. Restul ar cadea in sarcina sectorului privat si sumelor incasate din privatizari. Cel mai probabil scenariu este ca investitorii privati sa fie nevoiti sa schimbe obligatiunile detinute pe titluri noi, care vor avea scadenta amanata cu 10-15 ani fata de cele actuale.