ING: Masurile fiscale ar putea functiona, dar nu au efecte in piata

„Jucatorii din piata nu au parut prea impresionati de prezentarea ultimelor doua seturi de date privind bugetul, in pofida progreselor inregistrate. Consideram ca aceasa problema de credibilitate este cauzata in mare parte de faptul ca Guvernul s-a bazat in trecut in mare masura pe arierate. Aceasta situatie sugereaza ca chiar si noi progrese ar putea avea un impact redus in zona obligatiunilor”, spun analistii ING Bank, citati de Mediafax.

Bazata pe executia bugetara pentru primele noua luni, publicata in octombrie, analiza ING releva ca unele trenduri ale veniturilor si cheltuielilor publice care au facilitat reducerea deficitului in perioada ianuarie-septembrie fata de acelasi interval al anului trecut s-ar putea inversa in ultima parte a anului, impiedicand atingerea obiectivelor fiscale.

Analistii fac referire in special la scaderea veniturilor din TVA si accize in luna septembrie. Majorarea TVA de la 19% la 24% si cresterea veniturilor din accize au fost principalele motoare ale majorarii veniturilor statului in ultimele luni, in timp ce incasarile din impozitarea profiturilor au scazut puternic.

Totodata, scaderea cheltuielilor a fost determinata in principal de reducerea investitiilor si a salariilor din sectorul public, in timp ce transferurile si costurile cu bunuri si servicii au crescut.

„O privire asupra evolutiilor lunare ale componentelor cheie mentionate nu deseneaza un peisaj roz, din moment ce unele performante recente au regresat usor. Veniturile din TVA si accize s-au redus in septembrie”, se spune in analiza ING Bank.

In plus, cresterea cheltuielilor statului cu bunuri si servicii a fost cu mult mai mica fata de costurile implicate de acoperirea unor arierate de circa 2 miliarde lei, programata pentru septembrie, sugerand ca o parte din platile din aceasta categorie au fost intarziate pentru urmatoarele luni, se arata in analiza.

ING noteaza ca atat veniturile, cat si cheltuielile proiectate pentru ultimul trimestru al anului sunt supraestimate.

Totusi, daca trendurile indicatorilor din cea mai recenta executie bugetara se vor mentine, obiectivul de deficit bugetar va fi atins, insa dinamica slaba a componentelor cheie eclipseaza efectele pozitive ale acestei realizari.

Guvernul a convenit, in cadrul acordului de finantare externa cu FMI, UE, Banca Mondiala si alte institutii internationale, sa reduca deficitul bugetar la 6,8% din PIB in acest an. Totodata, plata arieratelor (datoriile statului catre sectorul privat) a devenit o problema tot mai importanta in negocierile dintre Guvern si institutiile internationale pentru obtinerea transelor din imprumut.