Isarescu: Inainte nu exista Facebook. Tehnologia moderna, una dintre cauzele crizei

„Un principiu fundamental si
pentru acea vreme, dar si pentru perioada de astazi, in noile
conditii, era sa existe posibilitatea unei relatii directe cu
clientii. Pe atunci nu era comunicarea electronica, nu era Facebook,
trebuia sa-l vezi pe nenea acela. De aici si reticenta ideii ca se
poate face electronic banking, adica pana cand nu te uiti in ochii
clientului nu poti sa iei o decizie sa dai un credit, mare discutie
si in prezent”, a spus marti Mugur Isarescu.

“Se spune ca una dintre cauzele
crizei financiare actuale este aceasta decuplare, intre client si
bancher au aparut o sumedenie de forme intermediere, toate
mijlocite de tehnologia moderna care nu asigura acea alchimie pe care
o ai atunci cand il privesti in ochi pe clientul tau si-i acorzi sau
nu creditul. si apar tot felul de indicatori, supraindicatori,
solvabilitati, profitabilitati, lichiditati cu care-i innebunesti (pe
clienti – n.r.), de multe ori activitatea bancara este complexa. Pana la urma, contactul direct cu clientul era esential, in bankingul
de la sfarsitul acelui secol trebuia sa te vezi ochi in ochi cu
clientul”, a adaugat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la o
dezbatere cu ocazia lansarii cartii „Palatele Bancii Nationale a
Romaniei Volumul I: Palatul vechi”.

El a mentionat ca aceasta comunicare
era un fel de transparenta prin expunere, iar supravegherea
clientilor se realiza vizual, negustorii cu pravalii pe Strada
Lipscani, unde a fost construit palatul vechi al bancii centrale,
fiind urmariti de la balcoanele palatului, noteaza Mediafax.

Seful Bancii Centrale a amintit,
conform Agerpres, ca, in anii 1880, cand a fost adoptata legea
privind infiintarea unei banci de scont, institutia trebuia asezata
in apropierea sursei de capital, respectiv intr-o zona in care se
aflau negustorii care aveau nevoie de capital circulant, iar unul
dintre principiile fundamentale avute in vedere de arhitecti era
tocmai acela la relatiei directe intre client si bancher.

„Veneau,
primeau stampila pe spinare ca sunt onorabili, ca altfel nu intrau la
scont si intrau, prin urmare, scontau si plecau cu bani, cu capitalul
circulant necesar. Plecand de la destinatia cladirii, arhitectii au
avut in vedere doua principii fundamentale. Erau principii
fundamentale si pentru acea vreme, dar si pentru perioada de astazi,
in noile conditii. Primul, sa existe posibilitatea unei relatii
directe cu clientii. De multe ori activitatea bancara este complexa.
Pana la urma, contactul direct cu clientul era esential. in bankingul
de la sfarsitul acelui secol trebuia sa te vezi ochi in ochi cu
clientul”, a explicat guvernatorul BNR.

El a aratat ca,
la vremea respectiva, exista un fel de transparenta prin expunere,
iar supravegherea era de fapt supraveghere vizuala. Isarescu a
explicat ca, din acest motiv, in jurul Bancii Centrale erau plasate
celelalte banci comerciale.

“Pana si in interiorul bancii
negustorii veneau sa sconteze, erau supravegheati de la balcoane,
acum sunt inchise, ca se face curent, dar atunci erau deschise, de
cei care inregistrau, cum se numeste in prezent back office,
contopistii, stateau sus si din cand in cand se uitau pe balcon sa
vada cum se comportau comerciantii care solicitau credite. Relatia
directa cu clientul, in conditiile in care banca era prima banca de
emisiune, era banca comerciala, dadea credite economiei, era extrem
de importanta, iar cladirea bancii era, din acest punct de vedere,
adecvata negotului cu bani din secolul al XIX-lea. Trei lucruri erau
esentiale in acea vreme pentru un negustor care apela la banca,
respectiv sa fie inregistrat la Registrul Comertului si Registrul
Comertului era extrem de sever, nu se putea inregistra oricine, sa nu
fi trecut pe la ‘inchisoarea datornicilor’, nu-ti plateai o datorie,
acolo ajungeai, nu ca in prezent, o iei, o scalzi, o plimbi, duci
banii prin alte tari, prin paradisuri fiscale”, mai spune
oficialul BNR.

Mugur Isarescu a explicat ca un al treilea
lucru esential era ca negustorul sa-si plateasca la timp datoriile.

Volumul lansat marti este primul dintr-o serie de lucrari
despre Palatele BNR si este dedicat istoriei Palatului Vechi din
Strada Lipscani cel care a gazduit, mai mult de 80 de ani,
functionarea Bancii Nationale a Romaniei.

“A fost un
context istoric favorabil, chiar dupa cucerirea independentei in anul
1877 si avand in vedere dificultatile pe care tanarul stat roman le-a
avut in finantarea efortului de razboi constatand elita vremii ca
este greu sa faci ceva fara o banca a ta, o Banca Nationala, in 1880
17/29 aprilie, daca luam actual normativ publicat in Monitorul
Oficial, s-a adoptat legea privind infiintarea unei banci de scont si
circulatiuni. S-a cumparat terenul, la vremea aceea era un han
care in momentul respectiv era relativ in paragina, Hanul Serban
Voda. Ca orice han avea o curte interioara si cam toata suprafata
hanului este suprafata Palatului Vechi dar ca inaltime abia daca se
ridica la jumatatea parterului. Era un han oriental modest si
darapanat. Impunator la acel han erau pivnitele, in stil bizantin, o
parte dintre ele au fost salvate, cele care au ramas in Strada
Lipscani. Banca era destinata, in principal, stimularii comertului,
prima forma de capital”, a spus Isarescu.