Isarescu: Romania ar trebui sa se gandeasca la un deficit de cont curent de 6% din PIB in 2010

„Cred ne repezim, avand in vedere ca datele (privind deficitul de cont curent – n.r.) sunt numai pentru doua luni, si nu sunt semnificative, mai ales cand se face comparatie cu perioada similara de anul trecut, cand a fost corectia cea mai brutala”, a spus joi Isarescu, potrivit Mediafax.

„Ne-am exprimat public opinia, care e categoric o estimare. Romania, avand in vedere fondurile structurale pe care trebuie sa le atraga, ar trebui sa se gandeasca la un deficit de cont curent de 6% din PIB”, a adaugat Isarescu.

El a precizat ca nivelul de 6% din PIB pentru deficitul de cont curent nu poate fi un obiectiv, in conditiile in care depinde de fluxurile de capital, dar si de alti factori. El a aratat ca trebuie asteptata si aparitia altor date.

Deficitul contului curent al balantei de plati a crescut in perioada ianuarie-februarie cu 64,3% fata de primele doua luni din 2009, la 754 milioane euro, in principal ca urmare a reducerii soldului balantei tranferurilor curente cu 68,5%.

In 2009, deficitul contului curent al balantei de plati a scazut pe tot parcursul anului. Astfel, la nivelul anului trecut deficitul de cont curent s-a redus cu 68,7%, la 5,05 miliarde de euro, dupa ce in 2008 a inregistrat o crestere de 1,2%, la 16,877 miliarde de euro.

Problemele Greciei au pornit de la adoptarea euro cu un curs supraapreciat

Mugur Isarescu a insistat pe necesitatea ca Romania sa calculeze un curs real efectiv si sa incerce sa adere la zona euro cu o rata de schimb aflata in zona de echilibru.

El crede ca problemele Greciei au pornit de la faptul ca aceasta tara a intrat in Uniunea Monetara cu un curs supraapreciat, chiar daca la acel moment nu era considerat decat „un curs ambitios”.

„Daca n-ai un curs de echilibru si ai intrat in Uniunea Monetara, s-ar putea sa ai probleme. A considera Uniunea Monetara Europeana ca un panaceu este periculos. Din multe puncte de vedere intram intr-o cutie neagra, daca nu suntem foarte bine pregatiti”, a spus Isarescu.

„Conteaza mai putin o amanare de un an sau doi decat ca trebuie sa fim pregatiti pentru a intra in zona euro. Noi insistam pe 2014-2015, pentru ca acest obiectiv poate si trebuie sa fie catalizator pentru politici economice coerente, fara de care nu vom putea adera la euro”, a adaugat Isarescu.

Strauss-Kahn a declarat la sfarsitul lunii martie, aflat intr-o vizita la Bucuresti, ca Romania ar putea adopta moneda euro mai tarziu decat si-a programat, in anul 2015, dar trebuie sa isi consolideze politicile monetare si financiare pentru a intra pe „drumul cel bun”.

Oficialul BNR a punctat ca mai ales dupa liberalizarea contului de capital bancile au avut in vedere si competitivitatea financiara a Romaniei si s-a intrebat daca Romania ar avea vreo sansa sa devina un centru financiar, cel putin al Europei de Sud-Est, o noua Olanda.

„Economia Romaniei va ramane in mare masura o economie reala”, si-a raspuns guvernatorul.

In ceea ce priveste opiniile ca o depreciere poate sustine economia, Isarescu s-a aratat de acord pana la punctul in care cursul de schimb nu se vede in inflatie.

„Inflatia nu te ajuta la o crestere economica sanatoasa. Pe termen lung, te trezesti cu o corectie care iti mananca tot ce ai castigat”, a spus guvernatorul.

Vorbind despre evolutia de anul trecut, oficialul BNR a aratat ca alegerea de a nu lasa cursul sa se deprecieze mai mult a avut atat fundamente obiective, dar era si varianta cea mai facila.

„Nu a fost foarte greu sa ne batem cu fluxurile externe, dar cu 20 si ceva de milioane de romani sau cati au economii in banci ne era foarte dificil, daca nu imposibil”, a spus Isarescu.

El a explicat ca o depreciere mai accentuata a cursului ar fi determinat populatia sa migreze agresiv catre valuta, iar toate economiile in lei din banci depasesc rezervele BNR.