Popa: BNR nu doreste eliminarea creditului in valuta

„Nu dorim sa apelam la interdictii, pentru ca duc la distorsiuni. Un alt obiectiv (al noilor reglementari – n.r.) este cel de reflectare cu acuratete a riscului sporit al acordarii creditului in valuta in pretul acelor produse”, a spus Popa.

Viceguvernatorul BNR a punctat ca initiativa reglementatorului urmareste si un proces de [b]educare a clientilor[/b], care este o preocupare permanenta la nivelul UE, proces in care este nevoie de o implicare mai puternica din partea bancilor comerciale.

[b]Noile masuri vor fi mai eficiente[/b]

Noile reglementari privind creditele in valuta vor fi mai eficiente, intrucat masura nu este izolata, ci face parte dintr-o preocupare europeana, limitarile anterioare fiind evitate dupa 1-2 ani de la initiere, a declarat viceguvernatorul BNR.

„Marea bresa a creditului in valuta a avut loc in 2007 -2008, cand accelerarea intrarilor de capital a redus eficacitatea lor. De fapt, stiam ca masurile sunt eficiente 1-2 ani, dupa care incep sa fie ocolite. O buna parte din ocolire se face prin externalizari. Astazi avem de-a face cu masuri noi, care insa nu sunt izolate, se refera la un context european”, a explicat Popa, la seminarul Romanian Financial Forum, organizat de Mediafax impreuna cu Banca Nationala a Romaniei.

Potrivit unui proiect de regulament elaborat de BNR, creditele de consum vor avea o scadenta de cel mult cinci ani, iar clientii trebuie sa aduca garantii de 133% din valoarea imprumutata, in timp ce la finantarile imobiliare in euro avansul va fi de cel putin 30%.

Banca centrala are in vedere limitarea maturitatilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, fata de 20 de ani perioada maxima practicata in prezent pe piata bancara pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca.

BNR doreste sa delimiteze clar aria de definire a crediteolor imobiliare, care va cuprinde finantarile pentru care se constituie garantie imobiliara si sunt destinate exclusiv cumpararii unui imobil (casa/teren), construirii unui imobil, sau amenajarii/extinderii unei locuinte. Acelasi regim se aplica si creditelor de refinantare a imprumuturilor imobiliare.

Creditele de consum cu ipoteca vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.

In cazul creditelor de consum pentru cumpararea de bunuri, clientul trebuie sa dispuna de o garantie reala (in general ipotecara) sau personala (de exemplu polita de asigurare) de 133% din suma imprumutata.

De asemenea, in cazul creditelor de consum cu alte destinatii, debitorul persoana fizica va prezenta o garantie reala sau personala de 133% din valoarea imprumutului.

Fac exceptie de la aceste prevederi creditele pentru tratamente medicale, pentru deces si pentru studii.

Pentru creditele imobiliare, debitorul ar urma sa detina un avans de cel putin 15% din valoarea imobilului la finantarile in lei, de 30% pentru creditele in euro si de 40% in cazul finantarilor in alte devize straine.

Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, a anuntat miercuri ca in urma discutiile avute de reprezentantii comunitatii banacare cu oficialii BNR s-a stabilit ca [url= https://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/ghetea-creditele-imobiliare-nu-vor-fi-afectate-de-noile-reglementari-ale-bancilor-69048/ ]bancile vor putea acorda in continuare credite in valuta pentru achizitia de locuinte in actualele conditii[/url], banca centrala fiind de acord ca noile reglementari sa nu fie aplicate in cazul imprumuturilor ipotecare si imobiliare.

Bancile vor fi obligate, ca si pana in prezent, sa elaboreze scenarii de risc astfel incat gradul de indatorare sa nu depaseasca pe intreaga perioada pana la scadenta nivelul maxim stabilit de normele proprii de finantare.

Pentru fundamentarea nivelului indatorarii la creditele de consum, [b]bancile vor face simulari[/b] pornind pe baza unor indici valorici stabiliti de catre regulament. Astfel, nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea in considerare a riscului valutar, riscului de rata a dobanzii, si a riscului de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului.

La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de indatorare se vor utiliza urmatoarele valori: pentru socul pe curs de schimb – 35,5% la euro, 52,6% la franc elvetian si 40,9% la dolar; pentru socul pe rata dobanzii – 0,6% pentru toate monedele; pentru socul pe venit – 6%. In cazul celorlalte valute se utilizeaza valoarea aferenta francului elvetian.

La inceputul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isarescu a anuntat ca banca centrala pregateste masuri speciale, cel mai probabil prudentiale, de descurajare a creditarii in valuta pentru persoanele cu venituri in lei, in linie cu tendinta de reglementare existenta la nivel european.

De altfel, in perioada de explozie a creditului in valuta din 2005 – 2008, BNR a avut mai multe reglementari prin care a incercat temperarea finantarilor in devize straine.

Restantele la creditele in lei au crescut in luna august cu 2,76%, de la 8,91 miliarde lei la 9,16 miliarde lei, in timp ce intarzierile la plata de cel putin o zi la imrpumuturile in valuta au avansat cu 1,83%, de la 10,82 miliarde lei la 11,02 miliarde lei, potrivit datelor publicate de BNR.

Banca centrala prezinta datele privind evolutia creditului in valuta si a restantelor aferente in echivalent lei, ceea ce distorsioneaza relevanta variatiei relative de la luna la luna, influentata de cursul de schimb.

Soldul creditului neguvernamental acordat de banci a scazut in august fata de luna anterioara cu 0,1%, la 215,7 miliarde de lei, dar comparativ cu finele lunii august 2010 este mai mare cu 3,9%, componenta in valuta avansand mai repede decat cea in lei.