Producatorii de tutun: Restrictionarea vanzarii de tigarete falimenteaza comerciantii

22 Jun, 12:07 • Redactia DailyBusiness
Activiștii antitutun au pus presiune pe parlamentari, acuzându-i recent că ar atenta la sănătatea populației pentru că, influențați de industria tutunului, nu grăbesc intrarea proiectului de amendare a Legii 349/2002 pe agenda comisiei de sănătate a Camerei Deputaților, spun producatorii de tigarete.
Producatorii de tutun: Restrictionarea vanzarii de tigarete falimenteaza comerciantii

Ca urmare a acestor presiuni, proiectul va intra în
Comisie în această săptămână.
Companiile de
tutun și-au făcut public punctul de vedere, depus în aprilie
la Cameră, cu privire la propunerea de interzicere totală a
fumatului în spațiile publice închise și de interzicere a
comercializării produselor din tutun la o distanță de mai puțin
de 250m de spitale și unități de învățământ.

Potrivit
punctului de vedere menționat, proiectul antitutun, care va fi
discutat marți de comisia de sănătate,  poate duce la
înjumătățirea cifrei de afaceri pentru aproape 50% din punctele
de vânzare care comercializează țigarete, la nivel național, cu
efecte în lanț asupra locurilor de muncă.

„Este
arhicunoscut că produsele noastre prezintă riscuri asociate de
sănătate și considerăm că sunt necesare reglementări
echilibrate. Industria tutunului este o industrie legală, care are
dreptul să-și exprime punctul de vedere, lucru firesc într-o
democrație participativă. Ceea ce am și făcut până acum, în
mod clar și deschis, ori de câte ori a fost cazul. Și nu de puține
ori am fost puși la zid. Amintesc acum doar creșterea accizei cu
50% în 2009, în mai puțin de nouă luni, care a dus contrabanda la
peste 36% sau indexarea arbitrară a cursului la care se calculează
acciza, în 2014. Solicitările noastre, despre care am vorbit public
de fiecare dată, (de exemplu necesitatea unei noi Strategii
Naționale de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, propuneri
de îmbunătățire a legislației anticontrabandă, reglementări
echilibrate pentru piața țigaretelor), nu au avut succesul pe care
îl au inițiativele antitutun. Iar ceea ce am transmis
autorităților, am transmis și presei. Spunem ceea ce facem si
facem ceea ce spunem, în interiorul companiei, ca și în afara ei.
Pachetul de țigarete este cel mai taxat produs din România – 80 %
din prețul unui pachet merge la stat. Industria tutunului este al
doilea contribuabil la buget, unde virează taxele colectate de la
consumatori. Așa că, suntem, de fapt, agenți fiscali și
pedepsiții de serviciu atunci când statul are nevoie de bani. În
plus, suntem și cel mai bun cal de bătaie pentru politicienii
aflați în căutare de popularitate și pentru diferite ONG-uri care
urmăresc atragerea de fonduri pentru programe antifumat. În toate
aceste dezbateri, din care populația are prea puțin de câștigat,
sunt antrenați și oameni de bună-credință, care sunt convinși
că se poziționează de partea potrivită a baricadei”, spun
reprezentanții industriei tutunului.
 

Conform scrisorii
semnate de reprezentanții companiilor de tutun, este estimat că
„dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a
produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi
afectate peste 46% la nivel național: 54% în mediul urban și 27%
în mediul rural. În București, impactul estimat este de 65% din
numărul punctelor de vânzare (…)”, se arată în documentul
menționat.

Potrivit semnatarilor, „restricția listării
produselor din tutun va reduce cifra de afaceri a comercianților
afectați cu 35% până la 50%!” Reducerea volumelor și a
profitului determină în mod direct scăderea capacității
comercianților de a plăti salarii sau de a menține numărul de
angajați. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanț pentru
antrepozitari, angrosiști, transportatori, fiind estimate pierderea
a cca 20.000 de locuri de muncă din totalul de cca 40.000 în
această ramură economică, pe lanțul de aprovizionare și
distribuție!
  

La rândul lor,
reprezentanții comercianților mici și mijlocii din România, au
avertizat că noile propuneri legislative scot efectiv comerțul
legal cu țigarete din orașele și localitățile mici. Cei peste
750 de membri ai Asociației Naționale a Comercianților Mici și
Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de
presă că măsura este extremă și a fost propusă fără
consultarea celor care urmează să fie afectați, cu toate că
impactul economic și social este major, pe tot teritoriul României.

Astfel, potrivit datelor ANCMMR, numai în București, există peste
600 de unități de învățământ și peste 100 spitale și unități
sanitare pentru o suprafață urbană de 285 km patrati.

O situație
similară este caracteristică pentru alte orașe mari precum
Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Târgu Mureș, Sibiu, Timișoara
sau Iași și, de asemenea, pentru satele și orașele mici.

În
acestea din urmă, dată fiind amplasarea spitalelor și a unităților
de învățământ, vânzările de țigarete ar ajunge să fie
permise doar la marginea localităților, se arata în comunicatul
Asociației.

„Micii retaileri trebuie să aibă dreptul și
capacitatea de a decide pe cont propriu asupra fondului de comerț,
în condițiile unui mediu economic defavorabil și al unui consum
scăzut al populației pentru bunurile de larg consum”, a declarat
președintele ANCMMR, Cora Maria Muntean.

Printre consecințele
inițiativei legislative, ANCMMR menționează scăderea cifrei de
afaceri în cuantum egal cu vânzările generate de țigarete, precum
si scăderea traficului de consumatori fumători, ceea ce conduce la
reducerea vânzărilor și pentru alte categorii de produse (coșul
de cumpărături al unui consumator fumător este mai mare decât cel
al unui consumator nefumător, cu 32%).
 

„Legiuitorii ar
trebui să țină cont de faptul că cei care comercializează
țigarete ilegale în piețe, oboare, la metrou, vând oricui, fie
minor, fie adult.  Iar cei care nu vor fi dispuși să meargă
până la marginea localității vor avea la dispoziție oferta de pe
piața neagră. Este evident că obiectivul de sănătate publică,
de a reduce incidența fumatului în rândul tinerilor, nu va fi
astfel atins. În schimb, ca urmare a îngrădirii comerțului legal,
va înflori cel ilegal, cu consecințele de rigoare asupra bugetului
de stat. În același timp, o restricție de comercializare a unui
produs legal vine în contradicție cu principiile stabilite în
tratatele economice la care România este parte, în calitate de
membru al Organizației Mondiale a Comerțului, afectând libera
concurență a agenților economici, creând discriminări, impunând
bariere comerciale unora dintre comercianți și oferind, în mod
artificial, avantaje altora”, mai spun reprezentanții industriei.  

De asemenea,
potrivit scrisorii semnate de producătorii legali, „în contextul
dezbaterilor publice pe marginea inițiativei, precizăm că nu
împărtășim opinia conform căreia România ar fi „codașa
Europei” în legiferarea fumatului în spațiile publice. România
se află printre statele membre ale UE cu cea mai avansată
legislație în domeniul controlului tutunului, începând de la
fabricarea produsului în sine și încheind cu publicitatea la tutun
și – în cazul de față – fumatul în spațiile publice”.

În
România, fumatul în locurile publice este reglementat prin Legea
349/2002. Pentru restaurante și baruri, atunci când proprietarii
sau managerii acestora nu stabilesc că fumatul este interzis în
localurile respective, legea impune separarea efectivă a spațiilor,
astfel încât cel alocat fumătorilor (izolat și ventilat
corespunzător) să nu depășească 50% din întreaga suprafață
destinată clienților.

În același timp, proprietarii sau managerii
localurilor cu o suprafață destinată clienților de sub 100mp, pot
decide dacă spațiile respective să fie alocate exclusiv pentru
fumători sau nefumători, cu afișarea corespunzătoare a acestei
informații. În ceea ce privește instituțiile publice, legea
prevede interzicerea fumatului în spațiile comune, de trecere și
în birouri. În acest moment, legea permite fumatul doar în spații
special amenajate (marcate, dotate și ventilate corespunzător).

„Conform
Recomandării Consiliului European, de a proteja cetățenii de
expunerea la fumul de țigară, fiecare stat membru a reglementat
diferit acest subiect, de la interdicție totală, de exemplu în
Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până
la restricții rezonabile, cum ar fi, de exemplu: Germania, Austria,
Estonia, Polonia sau România. În ciuda existenței unui cadru
legislativ clar și echitabil, implementarea deficitară a acestuia
și lipsa unor măsuri ferme de control al implementării și al
aplicării sancțiunilor duc astăzi la propuneri extreme”, se mai
arată în scrisoare, semnatarii opinând ca nu lipsa legislației
este problema în România, ci aplicarea ei deficitară.
 

Potrivit unui
comunicat de presă al Organizației Patronale a Hotelurilor și
Restaurantelor din România (HORA), inițiativa care se va discuta
marți în comisia de sănătate va afecta stabilitatea financiară a
85% dintre restaurantele și cafenelele din țară.

„Considerăm ca
proprietarii de afaceri private, cum ar fi restaurante, cafenele și
baruri ar trebui să aibă dreptul și capacitatea de a decide pe
cont propriu, consultând angajații și ținând cont de argumentele
economice de care dispun, ce măsuri iau cu privire la fumat în
spații special amenajate. Adoptarea interzicerii totale a fumatului
în restaurante, cafenele, baruri, pub-uri și cluburi în România
va avea un impact economic și social negativ. Interdicția va afecta
puternic industria ospitalității și va determina creșterea
șomajului. Credem cu tărie că reglementarea clară, cu o mai buna
aplicare a legislației și nu interdicția totală este modul de a
găzdui clienții fumători și nefumători în industria
ospitalității”, a declarat Tinu Sebesanu, președintele HORA.

În 2014, HORA a
desfășurat o cercetare în rândul a peste 9.200 persoane juridice
care activează în industria HORECA, în România. Potrivit
sondajului, 70% dintre respondenți cred că fumatul ar trebui
limitat la zonele speciale în HORECA, iar 60% au indicat că numărul
de clienți și veniturile vor scădea, în cazul în care fumatul
este complet interzis. Barurile și alte entități pentru servirea
băuturilor, cum ar fi cluburile, pub-urile, cafenelele pot fi cele
mai afectate – 85% din aceste tipuri de facilități se așteaptă la
o scădere semnificativă a numărului de clienți.

Statele membre UE
care au implementat interzicerea totală a fumatului în restaurante,
au înregistrat o scădere dramatică a industriei ospitalității.
De exemplu, cercetarea efectuată de CR Consulting pentru Save Our
Pubs And Clubs, campania desfășurată în Marea Britanie, a relevat
că mai mult de 700 pub-uri au fost închise în Londra după
introducerea interdicției, iar la nivel național au fost închise
4.800 pub-uri.

Potrivit HORA, în
noiembrie 2012, sectorul hotelier din Bulgaria a protestat împotriva
interzicerii totale a fumatului, măsură introdusă în iulie 2012.
După șase luni de la introducerea interdicției, cifra de afaceri a
înregistrat o scădere de 70% și numeroase unități HoReCa au dat
faliment.

HORA susține libertatea dreptului de a
alege prin adoptarea modelelor din țări precum Germania sau
Austria, în care operatorilor și consumatorilor li se dă dreptul
de a opta între unități de fumători sau nefumători.

Într-o
piață predominantă a fumătorilor, nu se pot aplica măsuri
radicale împotriva acestora, ci trebuie adoptat un mecanism pe
termen mediu pentru acest tip de restricții, sincronizat cu un
program de conștientizare și de educare a noilor generații, astfel
încât în viitor să existe o populație covârșitoare de
nefumători, se mai arată în comunicatul menționat.
 

Confederația
Generală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Grecia (GGCSME),
a declarat că interzicerea fumatului în Grecia a adus o scădere a
veniturilor de cca. 30%, ca urmare a crizei economice și reducerea
veniturilor disponibile consumatorilor. În special de la punerea în
aplicare a interdicției fumatului, această reducere a veniturilor
tinde să aibă dimensiuni explozive.

GGCSME a solicitat Guvernului
să acorde o perioadă de tranziție, în caz contrar interzicerea
totală fumatului va duce multe companii la falimentul și pierderea
unui număr important de locuri de muncă.

Industria tutunului
este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României,
după companiile din sectorul petrolier. În 2014, marii producători
de țigarete au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând
accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă 1,75% din PIB si
12,5% din totalul veniturilor bugetare. Sectorul tutunului generează
circa 3.000 locuri de muncă directe și aproximativ 45.000 locuri de
muncă indirecte.