Profiland-Intfor investeste peste 5 mil. euro intr-o fabrica de biodiesel

Fabrica de motorina ecologica va fi realizata dupa un proiect 100% romanesc, utilizand echipamente produse, in mare parte, in Romania.

Fabrica va functiona cu o instalatie cu flux continuu si are o capacitate de 200 de tone de biodiesel pe zi, ceea ce inseamna ca va produce intre 30.000 si 60.000 de tone de motorina ecologica pe an. Fabrica va avea intre 30 si 50 de angajati si va intra in functiune in acest an, relateaza NewsIn.

„In perioada decembrie 2005-ianuarie 2006, am achizitionat un brevet de inventie a tehnologiei fabricatiei produsului biodiesel de la un grup de cercetatori romani. Aceasta echipa a pus la punct o tehnologie de esterificare a acizilor grasi, a uleiurilor vegetale, iar in urma acestui proces tehnologic se obtine biodiesel, un produs asemanator cu motorina, respectiv cu parametrii si caracteristicile tehnice pe care le are motorina obtinuta din petrol”, a declarat administratorul grupului de firme Profiland-Infor, Andrei Lisinschi.

Pentru a asigura materia prima impusa de capacitatea de productie a fabricii sunt necesare in jur de 30.000 de hectare cultivate cu rapita si floarea-soarelui. In prezent, in judetul Galati, 16.000 ha de teren agricol sunt cultivate cu rapita, dublu fata de anul trecut si 25.000 ha cu floarea-soarelui, cu 58% mai putin fata de 2006.

Costurile cu materia prima sunt estimate la 3,5 milioane de euro pe luna. „O data ce porneste fabrica, vom fi nevoiti sa incurajam producatorii agricoli sa-si cultive suprafetele lor de teren cu rapita si floarea-soarelui in cantitati cat mai mari, pentru ca vom fi un consumator foarte mare. Vom incuraja producatorii agricoli, oferindu-le un pret mai bun pentru culturile respective in comparatie cu alte culturi”, a spus Andrei Lisinschi.

Segmentul de clienti caruia i se adreseaza fabrica este constituit din marii producatori de produse petroliere din Europa, care sunt obligati sa vanda, pe langa motorina obtinuta din petrol, si motorina ecologica, cantitatea de biodiesel impusa de normele europene fiind de 10% pana in 2010 pentru statele UE.

In opinia administratorului Profiland-Intfor, piata biodieselului va cunoaste o dezvoltare rapida in urmatorii cinci ani, cand se asteapta o crestere pana la 12,5% a proportiei de motorina ecologica in produsul finit.

Grupul de firme Profiland-Intfor cuprinde doua unitati de productie industriala, SC Profiland SRL si SC Intfor SA, specializate in fabricarea produselor metalurgice, si o unitate emitenta de tichete de masa, SC Proserv SRL. Grupul este condus de omul de afaceri Andrei Lisinschi, care figureaza in Top 300 – Cei mai bogati romani, cu o avere estimata la 11 milioane de dolari.

Profiland-Intfor a obtinut o cifra de afaceri cumulata in valoare de 116,8 milioane lei (33,18 milioane euro) in 2006, in crestere cu 31% fata de anul precedent cand a obtinut o cifra de afaceri de 89 milioane lei (24,5 milioane euro). Profitul net inegistrat de catre companie a fost in valoare de 5,39 milioane lei (1,53 milioane euro) si preconizeaza un profit de 5,63 milioane lei (1,72 milioane euro) pentru anul in curs.

Titlurile Profiland-Intfor se tranzactioneaza in piata Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti, ultimul pret inregistrat fiind de 10,5 lei, la sfarsitul schimburilor de marti.

Marii jucatori de pe piata carburantilor au anuntat ca vor investi peste 100 de milioane de euro in acest an pentru productia de biodiesel, Romania avand sanse sa devina in cativa ani principalul exportator din Europa.

Investitiile de pe piata biodieselului vin in conditiile in care Uniunea Europeana isi propune ca, pana in 2020, 10 procente din totalul combustibilului consumat sa fie biocombustibil.

Romania, in calitate de membru UE, trebuie sa se alinieze acestei politici. Ponderea totala de biocombustibili la nivelul UE s-a dublat din anul 2003 (0,5% din totalul combustibililor) pana in 2005 (1%), atingand la sfarsitul anului 2005 un total de aproximativ 4 milioane tone. Germania si Suedia au fost cei mai mari producatori de biocombustibili in anul 2005, urmati de Austria, Franta si Lituania.