Finante-Banci

Propuneri-soc pentru cresterea veniturilor bugetare: Taxa pe parloaga sa fie de 100 de ori mai mare, sa impozitam randul de porumb si pensiile mici

12 Jul, 00:01 • gecad.net
Ca replica la afirmatia presedintelui Basescu, ca toate veniturile ar trebui impozitate, analistii financiari propun impozit pe randul de porumb si pe terenuri agricole nelucrate, includerea in baza de impozitare a pensiilor mici, precum si schimbarea cotei fixe cu cea progresiva.
Propuneri-soc pentru cresterea veniturilor bugetare: Taxa pe parloaga sa fie de 100 de ori mai mare, sa impozitam randul de porumb si pensiile mici

Veniturile producatorilor agricoli, pensiile mici si segmentul imobiliar sunt primele zone insuficient impozitate care sunt enumerate de consultantii financiari chestionati de DailyBusiness.ro.

Intr-o interventie recenta, Mugur Isarescu, guvernatorul bancii centrale, spunea ca mediul rural produce 24% din produsul intern brut (PIB), ceea ce inseamna circa 120 miliarde de lei, neimpozitati.

In prezent, in mediul rural este impozitata doar detinerea terenului, nu si productia realizata pe teren.

Ce forme de impozit a productiei propun specialistii? Gabriel Biris, managing partner al cabinetului de avocatura si consultanta fiscala Biris&Goran, spune ca nu este nevoie de urmarirea fiecarui producator pentru a se vedea cat realizeaza an de an, ci la nivel local se pot impune norme de venit, in functie de capacitatea de productie agricola a zonei. Astfel, taxa ar putea sa se impuna in functie de norma de venit realizabila, asa incat sa nu fie nevoie de verificarea fiecarui producator.

„Normele de venit se pot fixa in functie de suprafata cultivabila”, spune Biris. El sustine ca statul este capabil sa calculeze potentialul agricol al zonelor, asa incat impozitele sa nu fie stabilite arbitrar: „Exista chiar capacitatea de a observa pe satelit numarul de randuri de porumb dintr-un lan, asa ca nu se pune problema ca nu se poate cuantifica potentialul agricol”, spune consultantul.

Analistul Ilie Serbanescu propune insa introducerea impozitului pe parloaga, care sa fie „de 100 de ori mai mare decat impozitul care se plateste in prezent pe teren”.

Printre aceste terenuri, se numara cele din jurul Bucurestiului, pe care proprietarii se lupta sa le scoata din circuitul agricol, pentru a le putea valorifica, dupa ce piata imobilara isi revine. Pentru terenurile din jurul marilor orase care au mare potential de a fi incluse in proiecte imobiliare, analistul cere chiar un impozit cu 200 de ori mai mare decat cel din prezent (impozitul pe detinerea terenului n.r.).

Impozitul pe pensiile mici, un rau necesar

Pe langa impozitarea productiei agricole, specialistii propun taxarea pensiilor mici (nu doar a celor peste 1.000 lei, ca in prezent) si o impozitare adecvata a tranzactiilor imobiliare.

„Cand presedintele Basescu a facut afirmatia despre impozitarea tuturor veniturilor, este clar ca s-a referit la pensii”, remarca Biris. Masura ar avea deci sanse mari sa se regaseasca in viitorul cod fiscal.

Desi este o masura destul de dureroasa din punct de vedere social, analistul Ilie Serbanescu o considera una din putinele prin care ar scadea deficitul bugetului de pensii.

In plus, crede Biris, sectorul imobiliar scapa inca neimpozitat, in ciuda prevederilor legale deja existente. Astfel, remarca analistul, desi legea prevede ca si persoanele fizice trebuie sa achite TVA pentru tranzactiile imobiliare, daca este vorba de o activitate comerciala, la notar „se retine doar 2% din valorea tranzactiei, impozit care se aplica pentru vanzarea bunurilor din patrimoniu”.

Iar in Romania se fac inca multe vanzari in real estate. Doar in ultimii trei ani bunurile imobiliare comercializate de persoanele fizice au insumat 25 miliarde de euro, atrage atentia specialistul.

Economia n-ar muri, ci ar creste prin majorarea ariei de impozitare

Ce urmari ar putea avea extinderea bazei de impozitare? Fara indoiala, in primul rand diminuarea venitului net al persoanelor impozitate. Impactul asupra bugetului ar fi insa semnificativ, tinand cont de amploarea veniturilor neimpozitate realizate in zonele care ar putea fi vizate de fisc.

Insa extinderea impozitarii ar putea avea un impact extraordinar asupra economiei, cred specialistii. Pentru ca terenurile agricole scapa in prezent neimpozitate pe capacitatea de productie, multe din ele s-au transformat in parloage, atragea atentia si Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). El a explicat ca terenurile au ramas nelucrate, in speranta ca vor fi candva valorificate pe piata imobiliara.

Impozitarea terenurilor ar putea obliga insa romanii sa incerce sa isi valorifice la maxim terenurile, asa incat productia sa poata acoperi usor impozitul. „Cine nu poate lucra terenul si nu are bani, sa il vanda. In cativa ani, ar aparea marile exploatatii agricole, ceea ce ar duce la cresterea productiior agricole si implicit a economiei”, crede Ilie Serbanescu.

Pe termen scurt, beneficiarul imediat al taxarii productiei agricole sau al supraimpozitarii terenului ar fi bugetul de stat, asupra caruia masura ar putea avea un impact considerabil.

Impozit progresiv din 2011?

Pe langa extinderea ariei de impozitare, zilele trecute, Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor, a facut o afirmatie potrivit careia cota unica de impozitare a venitului este subiect de discutie, ceea ce inseamna ca ar putea fi inlocuita de impozitul progresiv.

In opinia lui Ilie Serbanescu, impozitul progresiv ar fi o masura justificata si ar muta povara iesirii din criza de pe umerii celor saraci, pe umerii celor care au venituri suficiente.

Reprezentanti ai mediului de afaceri s-au opus insa in multe randuri acestei masuri, spunand ca in perioada de maturizare a pietei, firmele ar trebui lasate sa adune capital, asa incat economia sa poata creste.

Serbanescu spune insa ca firmele au profitat destul de mult de debuseurile oferite de lege. In plus, acest lucru s-a intors impotriva lor si in timp, le-a facut neperformante.

„Toata povara cresterii economice este lasata pe seama angajatilor, carora ani la rand li s-a platit doar un procent infim din contributiile sociale, in conditiile in care aveau salariul minim pe economie trecut pe cartea de munca. Nu cred ca mediul privat se caracterizeaza printr-o performanta deosebita pe care un impozit progesiv ar distruge-o”, spune analistul.