Reportaj AFP: Dobrogea parea condamnata la saracie inaintea descoperirii potentialului sau in energie eoliana

Grupul ceh CEZ a pus deja in functiune, la Fantanele, primele sale turbine dintr-un parc de 240, dotat cu o capacitate de 600 megawati, care va deveni cel mai mare parc eolian terestru din Europa.

Proiectul, in valoare de 1,1 miliarde de euro, se loveste, insa, de planurile companiei spaniole Iberdrola, care vrea sa construiasca o parte a parcului sau eolian in satul vecin, Cogealac.

Cu o capacitate de 1.600 de megawati, acesta urmeaza sa devina, in jurul anului 2017, „cel mai mare din lume”, o investitie in valoare 2,2 miliarde de euro.

In aceasta competitie, Iberdrola si partenerul ei local, Eolica Dobrogea, par sa beneficieze de un atu important, si anume sustinerea neconditionata a primarului din Cogealac, Hristu Cati.

Cati s-a prezentat, saptamana trecuta, pe santierul CEZ, in fruntea a aproximativ 100 de localnici, pentru a amenda, din nou, grupul ceh, pe care-l acuza ca nu dispune de toate autorizatiile.

Conflictul a degenerat, cinci persoane fiind ranite cu gloante de cauciuc, iar tot atatea persoane fiind arestate, intre care si primarul.

„Acest primar este nebun. Din cauza lui, suntem pe cale sa pierdem fondurile pe care CEZ le-ar fi investit aici”, sustine Doina, o fosta consiliera locala, care a dorit sa nu isi dezvaluie numele de familie.

„Pentru ca a luat mita de la celalalt grup”, a adaugat Dumitru Bacu, „frizer din tata-n fiu”, citand presa locala.

Potivit unor zvonuri, primarul ar fi cumparat aproximativ 1.000 de hectare de teren in regiune, in speranta de a le inchiria, cu un profit important, grupului Iberdrola.

Mai norocosi, aproximativ 300 de locuitori profita, deja, de venirea CEZ. Compania plateste anual o chirie in valoare de 3.000 de euro pentru fiecare turbina pe care o instaleaza pe un teren privat.

„Ce mi-ar placea sa-mi cada si mie, din cer, o eoliana. M-ar scoate din saracie”, a declarat un sofer, Marin, in varsta de circa 30 de ani, la o masa, in singurul bar din Fantanele.

Potrivit purtatoarei de cuvant a CEZ, Cosmina Marin, avantajele satenilor sunt multiple. „Am refacut drumurile, am instalat apa curenta si planuim sa introducem un sistem de canalizare si sa finantam constructia unei gropi de gunoi publice”, a declarat ea, estimand totalul investitiilor in infrastructura de la Fantanele la „cateva sute de mii de euro”.

Subliniind ca locuitorii din Cogealac ar putea beneficia de aceleasi investitii, ea a calificat ca „absurda” opozitia primarului. „Nu il inteleg. Exista suficient loc, iar vantul sufla pentru toata lumea”, a spus Marin.

Exista, totusi, unele constrangeri, deoarece, in pofida faptului ca Romania ocupa o pozitie privilegiata pe harta eoliana a Europei, posibilitatile de racordare la sistemul energetic sunt limitate.

Potrivit ministrului Economiei, Adriean Videanu, Bucurestiul a primit, pana in prezent, solicitari pentru o productie de 23.000 de megawati. Intre grupurile interesate se afla italianul Enel, portughezul EDP si austriacul Petrom-OMV.

Insa, expertii subliniaza ca, in absenta unor investitii importante pentru modernizarea acestuia, sistemul energetic nu va putea suporta sarcini mai mari de 3.000 de megawati. „Cresterea capacitatii peste acest nivel prezinta riscuri, deoarece energia eoliana este capricioasa”, a declarat compania nationala Transelectrica.

Pentru moment, competitia ramane deschisa, in contextul in care, in 2009, forta rafalelor de vant a produs doar 14 megawati.