Sectorul bancar din Europa Centrala si de Est are potential mare de crestere

Raportului Anual asupra Sectorului Bancar pregatit de analistii Raiffeisen Bank International AG (RBI) si Raiffeisen Centrobank AG ofera o analiza in profunzime a 14 importante piete bancare din ECE si discuta evolutiile principalelor grupuri bancare din regiune. Ca termen de comparatie, raportul abordeaza si sub-regiunile ECE: Europa Centrala (EC), Europa de Sud-Est (ESE) si Comunitatea Statelor Independente (CSI).

[b]Cresterea sectorului bancar este inca posibila[/b]

Disponibilitatea mai limitata a finantarilor externe pentru pietele bancare din ECE indica faptul ca [b]depozitele isi vor pastra caracterul atractiv[/b] din ultimii ani. Drept urmare, cresterea sustenabila a volumului de credite in ECE va fi mai strans legata de cresterea volumului de depozite. Mai mult, anumite economii est si central europene pot trece printr-o perioada prelungita de crestere lenta a volumului de credite.

Rapoartele credit-PIB sunt la niveluri relativ inalte in anumite economii din ECE in care nivelurile veniturilor sunt mai scazute. Mai mult, anumite segmente de piata, precum cel al imprumuturilor de consum, nu mai par a fi subdezvoltate in economiile Europei Centrale si de Est. In consecinta, cresterea creditarii in Europa Centrala si de Est nu se va produce in acelasi fel ca in ultimul deceniu.

Perspectivele de crestere pe termen mediu si lung ale sectorului bancar raman extrem de favorabile in Rusia, Polonia, Republica Ceha, Romania, Slovacia si Albania. Aceste sase tari, care reprezinta impreuna 80% din totalul activelor bancare din Europa Centrala si de Est, au sanse mari sa continue sa creasca rapid, in care cresterea nominala a activelor si creditelor sa o depaseasca pe aceea a PIB-ului.

Pe termen lung nu este exclusa scaderea treptata a rapoartelor credit-PIB ale unor economii din ESE si CIS. Cu toate acestea, nici macar rapoartele credit-PIB in scadere din economiile in crestere rapida din ESE si CIS nu implica o crestere nominala 0. In aceste economii, cresterea nominala a creditelor va ramane sub cresterea nominala a PIB-ului, care poate ajunge din nou la niveluri inalte, poate chiar de doua cifre.

Mediul macroeconomic din Europa Centrala si de Est a inceput sa se deterioreze in a doua jumatate a lui 2011, din cauza asteptarilor legate de incetinirea economiei mondiale si indeosebi a economiilor din zona euro. Din acest motiv, autorii Raportului atrag atentia asupra perspectivelor pe termen scurt ale sectorului bancar din Europa Centrala si de Est. Mai mult, [b]evolutiile negative recente referitoare la peisajul legislativ[/b] din anumite tari est si central europene (ex: taxele bancare sau interferenta in acordurile private de credit) [b]trebuie tinute sub observatie[/b], intrucat stabilesc standarde gresite si pot afecta atractivitatea respectivelor sectoare bancare.

Conform Raiffeisen Research, acordul la care s-a ajuns la sfarsitul lui octombrie referitor la criza datoriei publice din zona euro ar putea conduce indirect la o scadere a activitatii de creditare in Europa Centrala si de Est in urmatoarele 6-12 luni. Acest lucru se datoreaza faptului ca grupurile bancare din Uniunea Europeana care sunt active in regiune sunt supuse unei presiuni substantiale atat de restructurarea datoriei Greciei cat si de masurile de recapitalizare bancara. Cu toate acestea, acuratetea oricarei previziuni referitoare la impactul pe termen scurt al crizei datoriei din zona euro asupra sectorului bancar din ECE este diminuata de incertitudinile care caracterizeaza politica interna a Greciei.

Piata poloneza si cea rusa ofera cele mai mari oportunitati de crestere

In termeni absoluti, Rusia si Polonia – reprezentand impreuna 60% din activele sectorului bancar din ECE – vor oferi cele mai mari oportunitati de crestere din Europa Centrala si de Est. Aceasta reflecta atat dimensiunea absoluta a celor doua piete, cat si ratele de crestere nominala a volumelor de credite si active estimate a fi de doua cifre in intervalul 2011-2015.

In Europa Centrala, piata bancara ceha poate oferi oportunitati atractive, data fiind rata de crestere nominala de doua cifre a volumelor de credite si active in intervalul 2011-2015. Pare probabil ca si sectorul bancar slovac sa cunoasca o evolutie sanatoasa, cu rate mari de crestere, chiar daca de o singura cifra in intervalul 2011-2015.

Cu posibila exceptie a Albaniei, este improbabil ca in intervalul de timp analizat sectoarele bancare din Europa de Sud-Est sa cunoasca rate mari de crestere nominala a volumelor de credite si active. Cu toate acestea, piata bancara din Romania are toate sansele sa fie cea mai atractiva din sud-estul Europei, datorita atat faptului ca este cea mai mare din Europa de Sud-Est cat si a cresterii aparent sustenabile (i.e. rata de crestere nominala a creditelor si activelor de circa 8-11 procente de la an la an in EUR, in perioada 2011-2015).

[b]Creditarea companiilor determina cresterea activitatii de creditare a regiunii[/b]

Volumul total al creditelor in regiunea ECE se ridica la 1.120 miliarde euro, echivalentul a aproximativ 7,5% din volumul creditelor din zona euro. Prin contrast, PIB-ul nominal al regiunii ECE reprezinta aproximativ 24% din cel al zonei euro. Asadar, rapoartele credit-PIB indica de asemenea un potential de crestere pentru sectoarele bancare din Europa Centrala si de Est.

Cu toate acestea, Raportul asupra Sectorului Bancar din ECE indica faptul ca este dificila evaluarea perspectivelor de crestere ale creditarii pe termen lung in ECE in baza acestor consideratii, care reflecta in mare parte stocul general de credite si mediile actuale ale zonei euro. Intr-adevar, conform autorilor raportului, este posibil ca zona euro sa nu fie un standard ideal pentru toate tarile ECE (cel putin in deceniul urmator).

Ca agregat, valoarea totala a activelor sectorului bancar din ECE se ridica la 1.940 miliarde la sfarsitul lui iunie 2011, echivalentul a aproximativ 5,5% din totalul activelor sectorului bancar din zona euro. In acelasi timp, PIB-ul nominal al ECE reprezinta aproximativ 24% din cel al zonei euro. In consecinta, rapoartele active-PIB din ECE raman cu mult sub media zonei euro, care este de aproximativ 330% din PIB.

Cresterea creditarii in ECE a accelerat in 2010, o evolutie reflectata in datele agregate pentru sectoarele bancare ale regiunii precum si pentru principalele banci. Unicredit, Erste, RBI, Societe Generale (SocGen) si Intesa Sanpaolo au anuntat cresteri ale portofoliilor de credite. Datele pentru primele 6 luni ale lui 2011 indica o [b]crestere lenta a creditarii in Europa Centrala si de Est[/b]. Acest lucru este valabil indeosebi pentru acele tari in care 2010 a fost un an dificil (ex: Ungaria, Slovenia si Ucraina).

Prespunand ca actualele tendinte in creditare ar putea fi sustinute, cresterea creditarii in termeni euro pentru anul 2011 ar putea fi de circa 9,5% in EC, 7% in ESE si 13% in CSI.

In prezent, activitatea de creditare este in primul rand sustinuta de segmentul corporate. In regiunea ECE, sectorul corporate profita inca de revenirea zonei euro si a economei mondiale in 2010 si in prima jumatate a lui 2011. Factorii interni au ramas stabili in majoritatea economiilor ECE. [b]Creditarea corporate in ECE pare sa aiba suficient potential de crestere[/b], aflandu-se cu mult sub nivelul pe care il are creditarea corporate in sectoarele financiare mai mari ale zonei euro (unde este de 40%-70% din PIB).

[b]Creditele neperformante sunt sau se apropie de varf[/b]

Una peste alta, sistemul bancar din ECE este acum mai robust. Acest lucru s-a datorat stabilizarii climatului economic in 2010 si in prima jumatate a lui 2011. Dat fiind acest context precum si cresterea volumelor de credite, creditele neperformante (NPL) se apropie de varf sau l-au depasit deja in cazul majoritatii bancilor mari din ECE, lucru confirmat si de datele agregate pentru sectorul bancar. Cu toate acestea, Ungaria si cateva piete din ESE raman dificile in ceea ce priveste calitatea portofoliului de credite.

Datele pentru prima jumatate a lui 2011 arata ca creditele neperformante (NPL) au atins deja punctul maxim in anumite economii din ECE, precum Republica Ceha, Slovacia, Rusia si Ucraina si se apropie de varf in Polonia si Serbia.

Asadar, analistii Raiffeisen Research cred ca anul 2011 ar putea marca varful creditelor neperformante in aceste economii. Rapoartele NPL-urilor in unele economii din ECE ar putea ajunge la un maxim de o singura cifra, comparabil cu cel din pietele bancare mai mature, precum Germania sau Marea Britanie, unde creditele neperformante au atins nivelul maxim de 5,5%-6% in 2010/2011.

Cresterea creditelor neperformante a incetinit substantial in celelalte economii din Europa Centrala si de Est (cu exceptiile posibile ale Ungariei si Belarusului), in primele luni ale lui 2011. In aceste economii, creditele neperformante pot continua sa creasca in 2012, dar varfurile ar trebui sa ramana apropiate de nivelurile din prima jumatate a lui 2011. Un aspect pozitiv este ca NPL-urile din aproape toate tarile Europei Centrale si de Est (cu posibila exceptie a Ucrainei), vor atinge puncte de maxim mult sub cele observate in crizele altor piete emergente.

In functie de cresterea economica si a creditarii in 2011 si 2012 in statele Europei Centrale si de Est, precum si de eforturile lor de a scapa de stocurile de credite neperformante, ratele NPL-urilor ar putea sa descreasca in decurs de 3-4 ani la aproximativ o treime din nivelul lor actual, intr-un scenariu optimist, sau la aproximativ doua treimi din nivelul actual intr-un scenariu pesimist, conform autorilor Raportului asupra Sectorului Bancar din Europa Centrala si de Est.

[b]Nici o schimbare in topul celor mai mari 5 banci ale regiunii[/b]

In 2010 si in prima jumatate a lui 2011 nu a avut loc nicio schimbare majora in clasamentul primelor 5 banci (dupa active) avandu-si sediul in Uniunea Europeana si prezente in Europa Centrala si de Est.

Unicredit a continuat sa ocupe primul loc, urmata de Erste, RBI, SocGen si KBC.

Pentru Top 6-10, anul trecut a fost destul de lipsit de evenimente: Intesa Sanpaolo ramane a 6-a cea mai mare banca, urmata de OTP, ambele la distanta stabila fata de Top 5.

O anumita consolidare si noi intrari in top s-au produs in randul bancilor 11-20. Banca Santander din Spania s-a alaturat Top 20 cumparand o cota de piata mai mare in Polonia, in timp ce bancile grecesti Eurobank EFG si AlphaBank au anuntat planuri de fuziune, iar Volksbank International si-a vandut subsidiarele (cu exceptia Romaniei) catre Sberbank Rusia. Daca ar fi luate in considerare si bancile non-UE, aceasta din urma ar fi cel mai mare grup bancar din regiune datorita pozitiei puternice din Rusia, se arata in raportul Raiffeisen.