Stoica: Industriile importante, vizate pentru practici anticoncurentiale

Stoica este specializat pe probleme legate de concurenta, inclusiv concentrari economice, practici restrictive, politici de vanzari, ajutor de stat si masuri protectioniste.

DailyBusiness: Care sunt noutatile cele mai importante in ceea ce priveste investigatiile pe probleme de concurenta?
Silviu Stoica: Ultimii ani au fost marcati de eforturile Consiliului Concurentei, menite sa descopere practicile anticoncurentiale pe piata romaneasca. In urma sesizarilor din media sau la plangerea unor agenti economici, Consiliul investigheaza in prezent mai toate domeniile de interes general: de la sectorul medical (piata medicamentelor si a produselor si serviciilor de dializa) pana la industria siderurgica, a petrolului si a produselor derivate din petrol.

DB: Pe ce directii sunt derulate investigatiile?
SS: Consiliul analizeaza, in principal, modul in care agentii economici, rezultati din privatizarea fostelor societati sau monopoluri de stat sau ca urmare a liberalizarii graduale a anumitor piete, gestioneaza pozitia dominanta detinuta. Ca element de noutate, nu au scapat de atentia Consiliului nici autoritatile de stat, in special Ministerul Sanatatii si unitatile medicale din subordine, precum si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Concluziile Consiliului sunt asteptate cu interes, niciuna dintre aceste investigatii nefiind inca finalizata. In privinta investigatiilor inchise cu decizii de sanctionare, ar fi de amintit aici anul 2005 ca an de referinta. Multe dintre aceste cazuri au fost indelung mediatizate, atat prin prisma numelor societatilor implicate, cat si a sanctiunilor aplicate.

DB: Care sunt cele mai importante cazuri investigate pentru astfel de probleme ?
SS: Cele mai cunoscute sunt cele din industria cimentului. In cazul Lafarge Romcim/Holcim Romania si Carpatcement Holding, Consiliul a considerat ca cele trei societati concurente au format un cartel avand ca scop principal (prin diverse practici) fixarea preturilor in industria cimentului. Lafarge Romcim a fost sanctionata cu aproximativ 10 milioane de euro, Holcim Romania cu aproximativ 8 milioane euro, iar Carpatcement Holding cu aproximativ 8,6 milioane euro.

Alt caz a fost cel al Colgate Palmolive, in care Consiliul a considerat ca intre Colgate Palmolive si distribuitorii sai exista o intelegere de fixare a pretului minim de revanzare si a aplicat amenzi intr-un cuantum total de aproximativ 4,3 milioane de euro, din care 3 milioane de euro pentru Colgate Palmolive. In cazul Wrigley Romania, similar cazului Colgate Palmolive, Consiliul a retinut existenta unor practici concertate intre Wrigley Romania si distribuitorii sai de fixare a preturilor de revanzare, in mod direct si indirect prin politica de discount-uri si alocarea teritoriilor si a clientilor. Din cuantumul total al amenzilor de aproximativ 5,7 milioane de euro, aproximativ 2,3 milioane euro au fost aplicate Wrigley Romania. Toate cele trei cazuri au un element in comun: practica anticoncurentiala descoperita de Consiliu si pentru care a aplicat amenzi este legata de fixarea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare.

DB: Integrarea in UE va aduce o vigilenta sporita, in ce priveste aceste practici?
SS: Asa este de asteptat, mai ales ca acum Consiliul Concurentei are posibilitatea sporita de a colabora cu celelalte state membre ale ECN (European Competition Network) si de a beneficia de sprijinul Comisiei Europene in investigatiile declansate. Prioritatile Consiliului vor viza din ce in ce mai mult cazurile importante, de incalcare grava a legislatiei concurentei. Consiliul va interveni si pentru definirea politicilor de concurenta sau aplicarea coerenta, unitara a legislatiei.

DB: Castigarea pitch-urilor pe bani, in cazul agentiilor de publicitate, impartirea pietei pe zone geografice in cazul marilor distribuitori, fixarea preturilor de vanzare sunt intelegeri anticoncurentiale despre care se vorbeste. Ce inseamna sa ai o justificare rezonabila pentru a nu fi incadrat la practica anticoncurentiala?
SS: Daca sunt dovedite, exemplele enumerate mai sus ar reprezenta ceea ce legea califica „clauze/practici grave de restrictionare a concurentei”. Posibilitatea partilor de a invoca argumente care sa le justifice din punct de vedere concurential este pur teoretica. Asemenea metode sunt considerate ilegale chiar daca nu au fost puse in practica, intrucat au un caracter anticoncurential prin obiectul lor. Cu alte cuvinte, este suficient sa se demonstreze simpla existenta a unor asemenea clauze pentru ca agentii economici respectivi sa fie pasibili de sanctiuni.

DB:Cand putem vorbi de crearea unui cartel?
SS: Cartelurile sunt considerate cele mai grave forme de intelegeri anticoncurentiale. Intra aici intelegerile ce urmaresc fixarea preturilor direct sau indirect prin fixarea adaosurilor comerciale, discounturilor, costurilor, prin limitarea profitului; impartirea pietelor, alocarea clientilor si a teritoriilor; controlarea productiei, restrictionarea importurilor sau a exporturilor; licitatii trucate. Desi teoretic pot fi incheiate si intre neconcurenti, in practica aproape intotdeauna concurentii sunt cei care au interes sa intre in astfel de intelegeri.

DB: Care sunt sanctiunile pentru practici anticoncurentiale?
SS: Consiliul Concurentei poate aplica diverse masuri sanctionatorii: amenzi de pana la 10% din cifra de afaceri realizata de agentii economici sanctionati in anul financiar anterior sanctionarii; impunerea de masuri pentru restabilirea unui mediu concurential normal (precum incetarea practicii anticoncurentiale); amenzi cominatorii de pana la 5% din cifra de afaceri zilnica medie din anul financiar anterior sanctionarii, pentru fiecare zi de intarziere, pentru a determina agentii economici sa respecte legislatia concurentei; confiscarea profiturilor suplimentare realizate de agentii economici din practicile anticoncurentiale, ce vor fi varsate la bugetul de stat; sesizarea instantei pentru anularea intelegerii anticoncurentiale sau pentru lichidarea unei pozitii dominante pe piata; sesizarea organelor de urmarire penala in cazul in care o persoana fizica participa cu intentie frauduloasa si in mod determinant la conceperea, organizarea sau realizarea practicii interzise. O cota de piata de peste 45-50% este vazuta ca un indiciu important al unei pozitii dominante.

DB: Ce pot face autoritatile in situatiile cand banuiesc intelegeri ilegale intre jucatorii de pe piata?
SS: Pentru a putea concluziona daca exista sau nu o practica ori intelegere ilegala pe piata, Consiliul trebuie sa aiba la dispozitie toate informatiile si documentele relevante. In acest scop, inspectorii de concurenta au fost abilitati de lege cu anumite puteri de inspectie, dintre care cele mai folosite in practica includ intrarea in spatiile, terenurile sau mijloacele de transport ale societatii investigate ; examinarea si/ sau ridicarea sau obtinerea de copii ale oricaror documente ale agentului economic, inclusiv registre, acte financiar-contabile si alte evidente comerciale (corespondenta, e-mail-uri etc.); declaratii luate reprezentantilor si angajatilor societatii investigate; sigilarea amplasamentului agentului economic si a documentatiei de orice natura considerate relevante.

DB: La ce masuri trebuie sa se astepte companiile investigate?
SS: Atentia Consiliului este indreptata mai degraba asupra corespondentei purtate pe e-mail sau stocate doar in calculator, datorita importantei si/sau secretului acesteia. Din acest motiv, ca prima masura, Consiliul incearca sa sigileze calculatoarele agentului investigat pentru a impiedica eventuala distrugere (stergere) a documentelor. Consiliul nu are insa abilitatea de a pune sub ascultare telefoane. De asemenea, pentru a preveni abuzurile, inspectorii de concurenta vor putea lua masurile descrise mai sus doar daca au indicii ca pot gasi documentele sau informatiile necesare indeplinirii misiunii lor. Rezultatele inspectiei vor fi trecute intr-un proces verbal.

DB: In ce consta politica de clementa?
SS: Practica a demonstrat ca unii agenti economici ar fi fost dispusi sa renunte la practica ilegala in care erau implicati, insa erau descurajati de amenzile de care ar fi fost pasibili daca respectiva practica ar fi fost descoperita. Politica de clementa a fost adoptata tocmai pentru a proteja participantii in carteluri care sunt dispusi sa renunte la participarea in respectivul cartel si sa informeze Consiliul Concurentei asupra existentei cartelului. Agentii economici respectivi pot obtine reducerea amenzii aplicabile pentru fapta lor sau chiar imunitate la amenda (exonerarea de la aplicarea amenzilor contraventionale prevazute de legea concurentei).

DB: Asadar, companiile implicate in acest gen de activitati au posibilitatea sa evite sanctiunile.
SS: Consiliul Concurentei va acorda unui agent economic imunitate la amenda daca acesta este primul care furnizeaza elemente probatorii care, in opinia Consiliului, permit declansarea procedurii de investigatie si daca, la data comunicarii elementelor probatorii de catre agentul economic, Consiliul Concurentei nu detinea elemente suficiente in legatura cu presupusul cartel pentru declansarea procedurii de investigatie.

De asemenea, o alta conditie este ca agentul economic sa fie primul care furnizeaza elemente probatorii care, in opinia Consiliului, permit acestuia probarea existentei unei intelegeri sau practici interzise de Legea Concurentei, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: (i) Consiliul Concurentei nu detinea, la data furnizarii elementelor probatorii de catre agentul economic, suficiente elemente pentru a stabili existenta intelegerii sau practicii ilegale si (ii) niciun agent economic nu obtinuse imunitatea conditionata (conform punctului de mai sus) in legatura cu presupusul cartel.

DB: Ce obligatii are compania in perioada efectuarii controlului?
SS: Agentul economic trebuie sa coopereze total, continuu si prompt de-a lungul intregii proceduri, sa inceteze participarea la activitatea presupusa ilegala si sa nu fi intreprins masuri pentru a constrange alti agenti economici sa participe la activitatea presupusa ilegala.