Suntem pregătiți pentru un nou „Ice Age” economic? Încotro ne îndreptăm

Analiștii de la KeysFin au încercat să realizeze prognoza economică a României,
pornind nu de la „buletinele meteo-economice” lansate de autorități, ci de la
condițiile reale din atmosfera economiei. de la realitatea din teren.

Prognoza oficială arată destul de bine. Ritm de creștere economică de peste 3%,
creșteri de salarii, o monedă națională destul de stabilă. Ultima actualizare –
am plătit datoria către FMI luată în vremurile tulburi din 2009.

Statisticile pot fi însă înșelătoare, precum vremurile în care trăim.
Performanțele economice generale ascund, potrivit datelor KeysFin, o dezvoltare
inegală a economiei, cu un puternic accent pe comerț și cu un declin în
sectorul de producție, dublatăde o polarizare tot mai accentuată la nivel
geografic.

[img=7099][/img]

Statistica KeysFin, realizată pe baza datelor de la Ministerul Finanțelor și
Registrul Comerțului, demonstrează că, din 2009 până în 2012, doar comerțul a
ieșit în evidență, domeniu în care sunt înregistrate, de altfel, majoritatea
firmelor din România.

O simulare privind evoluția cifrei de afaceri pe cele mai importante sectoare
de activitate arată că, față de 2009, construcțiile, furnizarea de energie
electrică și gaze și distribuția apei au început să piardă teren, marcând un
minus între 1 și 4 procenteîn 2015, trend care a început între 2012-2013 și s-a
accentuat în ultimii ani.

Aceste sectoare, alături de imobiliare și transport/depozitare, au reușit să
adune, împreună, o cifră de afaceri de 262 de miliarde de lei în 2014, în
condițiile în care numai comerțul acoperă o valoare aproape dublă (420 miliarde
lei).

[img=7100][/img]

„Economia se dezvoltă, din păcate, într-un mod inegal, cu cel mai important
accent pe comerț, în timp ce industriile producătoare rămân în urmă și chiar
tind să piardă teren față de punctul de cotitură din 2009. Este un semnal de
slăbiciune care, în cazulunei potențiale noi crize, ar putea determina
consecințe negative în economie”, spun analiștii de la KeysFin. Potrivit datelor KeysFin, evoluția
ascendentă din transporturi și depozitare (plus de 7% în 2015), imobiliare (6%)
și industria prelucrătoare (plus de 5%), trebuie conexată, în principal, cu
dezvoltarea comerțului.

„Avem de-a face cu o evoluție conjuncturală, care nu pare a fi, cel puțin din
prisma datelor luate în calcul, una sustenabilă pe termen mediu și lung. Aceste
domenii, aflate pe plus în prezent, sunt extrem de vulnerabile, putând oricând
să treacă pe minus,pe fondul unei furtuni economice”, afirmă experții.

O privire detaliată asupra datelor statistice vine să susțină semnele de
întrebare privind sănătatea economică a României.

[img=7101][/img]

Analiștii KeysFin au luat în calcul cifrele de afaceri de peste 1 mld. lei
înregistrate în intervalul 2012-2014 și au descoperit, astfel, numai puțin de
32 de ramuri economice unde evoluția a devenit negativă în 2014.

Se remarcă performanța negativă din sectorul materiilor prime (-60%) și cea din
sectorul chimic (-29-37%) – industrii  care, în trecut, era vectori de
creștere economică. De remarcat și curba descendentă marcată de comerțul cu
carne, lactate, ouă, îmbrăcăminteși alte obiecte diverse, de uz casnic. Interesantă este, în acest context, și
fotografia dinamicii înființărilor de firme post-criză, care arată o scădere
sensibilă a numărului firmelor din mai toate domeniile, de la energie (30%),
imobiliare (-9%), activități profesionale (-19%), activitățide servicii
administrative (18%), informații și comunicații (-17%), comerț (-10%),
construcții (-7%). Aspectele pozitive țin de evoluția spectaculoasă a
numărului de firme din sectorul agricol (90%), industria prelucrătoare (8%) și
sănătate (23%).

„Datele prezintă, în general, semnele unei economii conjuncturale, axată pe
oportunitate și mai puțin pe stabilitate și perspectivă. Se investesc în
continuare sume mari în comerț, domeniu care asigură un rulaj optim, și prea
puțin în producție, în produsecare să antreneze dezvoltarea industriilor pe
orizontală”, remarcă analiștii de la KeysFin.

„Scumpirea finanțărilor, de exemplu, ar însemna o lovitură poate chiar mai
puternică decât acum șase ani, atunci când erau semnalate o serie de investiții
programate pe termen mediu și lung. Acum însă, cu excepția agriculturii, unde
vedem un reviriment,nicio altă ramură industrială nu pare să ofere garanții de
sustenabilitate”, susțin aceștia.

Analiștii afirmă că, în perspectiva unei eventuale crize externe, economiei
românești îi va fi astfel greu să reziste, asta în condițiile în care consumul
intern a fost și va fi în continuare influențat de puterea de cumpărare redusă,
iar exporturiletind să se restrângă tot mai mult ca paletă de produse.

„Cu un sector bancar tot mai sensibil, mai arid și hotărât să își conserve
pozițiile – vezi deciziile privind îngrădirea creditării după apariția legii
dării în plată – și cu un stat prea puțin dispus să antreneze investiții de
mare amploare, cu dezvoltarepe orizontală, cum sunt cele din infrastructură,
șansele ca România să scape de un eventual nou „Ice Age” economic sunt, ca și
prognozele meteo, probabile”, au mai spus analiștii.