Supraviețuitorii din business-ul românesc: Cei 14.000 de investitori care fac afaceri din 1990

22 Jan, 13:38 • Redactia DailyBusiness
Să faci afaceri în România reprezintă o misiune riscantă, câteodată imposibilă. Dovadă că numai 14.283 dintre firmele înființate imediat după Revoluție mai activează în prezent în economia românească. Cine sunt supraviețuitorii tranziției de la comunism la capitalism, Epocii de Aur a consumului și crizei economice, aflați dintr-o analiză realizată de analiștii de la KeysFin. 
Supraviețuitorii din business-ul românesc: Cei 14.000 de investitori care fac afaceri din 1990


Datele statistice de la Registrul
Comerțului arată că, în prezent, sunt active și derulează afaceri 14.283 de firme
înființate între 1990-1991.

Printre acestea se află nume destul de cunoscute precum Electrolux România SA,
DOOSAN IMGB, Aeroteh SA, Proiect București SRL, Mobila SA, Celhart Donaris SA,
Pipera SA, Unisem SA, Napoca SA, Astral SA, Severnav SA și Victoria SA.

Cele mai multe firme sunt din București-Ilfov – 2401, care au angajat în toată
această perioadă peste 89 de mii de salariați. În topul supraviețuitorilor din
business-ul românesc, în funcție de regiune geografică, urmează firmele din
zona Nord-Vest, acolo unde 2184 de societăți au reușit să facă afaceri cu
ajutorul a 45.000 de angajați, și cele din zona de Centru, unde sunt
înregistrate 2145 de firme cu 47.000 de salariați.

 La polul opus se situează, în mod paradoxal, zona de Vest, un vector a
dezvoltării economice a României, dar unde n-au supraviețuit în toți acești ani
decât 1484 de societăți comerciale, cu 24.000 de angajați.

[img=7086][/img]

 Analiza datelor statistice arată un alt lucru paradoxal. Marea majoritate
a firmelor care au rezistat celor 26 de ani de economie de piață au fost
microîntreprinderi (10760), urmate de societățile mici (2493), întreprinderile
mijlocii (778) și numai 252 de firme mari.
«38 la sută dintre pionierii business-ului
românesc fac afaceri în comerț, cel mai dinamic domeniu al economiei. Luând în
calcul și datele privind dimensiunile business-ului, concluzia este că atunci
când discutăm despre supraviețuitorii de după 1990, vorbim în primul rând de
mici afaceri, buticuri, magazine de cartier care au avut un volum fidel de
clienți și care au rulat banii și mărfurile foarte repede, nefiind astfel
afectați de blocajul financiar, de provocările de ordin valutar etc.», au
declarat analiștii de la KeysFin.

Printre domeniile unde afacerile au rezistat roller-coaster-ului economic de
după ’89 se mai află industria prelucrătoare, construcțiile și imobiliarele.

« Construcțiile și mai ales imobiliarele au reprezentat, alături de retail,
cele mai de succes afaceri din România post-decembristă », spun analiștii
de la KeysFin.

Potrivit acestora, industria prelucrătoare reprezintă un caz aparte, cu suișuri
și coborâșuri, generate de evoluția economică generală, de impactul puterii de
cumpărare și de contextul general intern și internațional.

[img=7084][/img]

„Relevant este că, în ciuda evoluției fluctuante, sectorul prelucrător a ajuns
să reprezinte cel mai semnificativ vector de creștere economică, reprezentând
peste 60% din afacerile din România”, au mai explicat analiștii.

Potrivit acestora, datele statistice demonstrază că economia românească nu este
încă suficient cristalizată, capabilă să reziste pe cont propriu.

„Luând în calcul și dinamica înființărilor de firme, numărul relativ ridicat de
insolvențe și falimente din toți acești ani, rezultă că business-ul reprezintă
în continuare un domeniu riscant, în care cererea și oferta se întâlnesc, de
multe ori, în condiții conjuncturale”, spun economiștii.

Ei spun că până ce nu vom avea un capital investițional solid, un consum intern
care să nu mai fie atât de dependent de importuri, până ce sectorul serviciilor
nu va ajunge la un nivel de maturizare, economia va continua să experimenteze
senzațiile de tip roller-coaster, amplificate mai ales de evoluția cursului valutar
și de prețurile resurselor.