Tarile europene sunt divergente in privinta reformelor legislatiei bugetare

„Cred ca multe state membre au devenit reticente. In aceasta primavara am vazut ce poate face o criza a datoriilor suverane”, a declarat ministrul de Finante olandez, Jan Kees de Jager, la sosirea sa la Luxemburg, la o reuniune cu omologii sai comunitari.

Omologul sau suedez, Anders Borg, a avertizat ca eforturile de diluare a reglementarilor referitoare la disciplina bugetara trebuie stopate.

Ministrii comunitari de Finante vor incerca, luni, sa finalizeze propunerile de consolidare a supravegherii deficitelor si datoriilor in Uniunea Europeana, care sa fie prezentate liderilor europeni saptamana viitoare.

Discutiile grupului de lucru format special pentru reforma legislatiei in domeniul bugetelor au loc sub conducerea presedintelui UE Herman Van Rompuy.
Tarile UE s-au pus deja de acord in privinta introducerii unor sanctiuni mai dure impotriva tarilor care incalca prevederile UE in domeniul de profil.

Gradul de severitate al sanctiunilor si intrarea automata in vigoare a acestora nu au fost inca definitivate.

Comisia Europeana, sustinuta de Germania, Olanda si Finlanda, vrea ca sanctiunile automate sa fie dure.

Exista insa temeri ca reforma sa nu fie atenuata sub presiunea altor tari, precum Franta si Italia.

Mai precis, autoritatile de la Bruxelles vor ca in viitor sanctiunile sa poata fi blocate de o majoritate calificata, in timp ce Franta sustine varianta majoritatii simple, mai usor de realizat.

Un alt subiect dificil este modul de calcul al datoriilor.

Statele europene sunt de acord ca in viitor trebuie sa dea mai multa atentie nivelului datoriilor si nu doar deficitului public anual.

Comisia Europeana a propus ca un stat din zona euro sa poata fi amendat daca datoria sa depaseste limita de 60% prevazuta in legislatia UE si nu este redusa rapid.

Unele state insista insa sa fie luate in calcul si alte criterii, in afara datoriilor publice, cum este Italia, care vrea sa fie inclusa si datoria privata (mica in cazul sau), spre deosebire de Spania.

Noua state europene, majoritatea din Europa de Est (intre care si Romania n.r.) cer fie luat in considerare impactul reformei pensiilor asupa finantelor publice.

Franta solicita la randul ei ca si investitiile sa fie luate in calcul la analiza datoriilor si deficitelor.

„Este momentul adevarului pentru statele membre ale UE, testul decisiv pentru a demonstra ca sunt serioase in privinta guvernantei economice”, a declarat comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn.

El a subliniat ca un mecanism de sanctiuni eficace si accentul pus pe datorii reprezinta „pietrele de temelie” ale reformei.

Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a avertizat duminica, intr-un interviu acordat publicatiei La Stampa, ca reformele trebuie sa fie mai ambitioase decat cele propuse de Comisia Europeana.