Tarile G20 promit actiuni pentru combaterea crizei din Europa

Ministrii Finantelor si sefii bancilor centrale din tarile G20 au aratat ca vor lua toate masurile necesare pentru calmarea sistemului financiar global.

„Ne angajam sa luam toate masurile necesare pentru a mentine stabilitatea sistemelor globale si pietelor financiare”, se arata intr-un comunicat transmis joi seara, dupa o cina oficiala a liderilor G20 inainte de reuniunea anuala a Fondului Monetar International si Bancii Mondiale de la Washington din acest weekend.

Actiunile mai multor banci europene au scazut abrupt, iar costurile de finantare au crescut, odata cu accentuarea temerilor investitorilor privind expunerea institutiilor financiare pe datoriile de stat ale Greciei si ale altor tari din zona euro cu probleme financiar fiscale.

Bursele din intreaga lume s-au prabusit joi la cel mai redus nivel din ultimele 13 luni, afectate, pe langa criza datoriilor de stat, si de riscul unei noi runde de recesiune in SUA si de datele economice slabe din China si zona euro.

Comunicatul G20 arata ca statele membre ale zonei euro vor „implementa masuri de crestere a flexibilitatii EFSF si de maximizare a impactului” inainte de urmatoarea reuniune a grupului la nivel ministerial, programata pentru luna octombrie. EFSF este Fondul European de Stabilitate Financiara, care dispune de resurse de 440 miliarde euro pentu ajutarea tarilor cu probleme din zona euro.

G20 nu ofera detalii privind modificarile care ar putea fi aduse EFSF, insa ministrul francez al Finantelor, Francois Baroin, a folosit cuvantul „leverage” in comentariile adresate presei.

Statele Unite au propus anterior ca Uniunea Europeana sa apeleze la procedura de leverage in cazul EFSF, utilizand resursele existente ale Fondului pentru a obtine de pe piata resurse financiare semnificative cu care sa ajute tarile din zona euro si implicit bancile europene.

O sursa oficiala americana a declarat, dupa intalnirea de joi seara a G20, ca grupul pare ca stie ca este nevoie de masuri urgente, insa nu a discutat vreun mecanism concret de extindere a fondului european.
Oficialii prezenti la Washington nu doreau initial sa emita un comunicat dupa reuniunea de joi, insa prabusirea burselor i-a determinat sa incerce sa redea incredere investitorilor.

O sursa apropiata G20 a afirmat ca referirea la EFSF din comunicat este ambigua in mod intentionat, pentru a lasa loc posibilitatilor de a folosi procedura de leverage sau de a folosi fondul pentru a cumpara obligatiuni de stat pe pietele secundare.

Liderii politici europeni, in special in Germania, s-au opus alocarii unor sume mai mari de bani pentru a sprijini tari cu datorii si deficite mari, complicand astfel procesul decizional in privinta masurilor anticriza.

In acelasi timp, la varful Bancii Centrale Europene (BCE) au aparut tensiuni semnificative privind rolul institutiei in criza datoriilor de stat, dupa ce banca a reluat achizitiile de obligatiuni guvernamentale de pe piata secundara pentru a sprijini statele cu probleme.

Analistii considera ca declaratiile G20 au sanse mici sa consolideze increderae de pe pietele financiare.
„Trebuie sa vedem masuri concrete, in directia unei relaxari coordonate a politicii monetare la nivel global si unei cresteri masive a fortei EFSF sau BCE pentru ca institutiile sa poata cumpara obligatiunile de stat ale tarilor cu probleme”, comenteaza un analist australian.

Intalnirea FMI-BM din acest weekend reuneste liderii financiari din majoritatea tarilor lumii, fiecare avand o expunere, mai mare sau mai mica, la criza datoriilor de stat din Europa.

Liderii G7 au subliniat joi necesitatea ca criza datoriilor de stat sa fie tinuta sub control, iar oficialitati pe finante din grupul BRICS al marilor economii emergente (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud) au anuntat ca ar putea oferi mai multa finantare FMI, pentru a sprijini stabilitatea globala.

India a aratat insa ca economiile emergente nu sunt pozitionate sa ajute tarile mai bogate, iar sursa oficiala americana citata anterior a afirmat ca la reuniunea G20 de joi seara nu s-a vorbit despre finantare suplimentara pentru FMI din partea tarilor emergente.

Criza din zona euro s-a dezvoltat in jurul colapsului fiscal al Greciei si a pus resursele FMI sub presiuni semnificative. Mai multe mari economii risca sa intre intr-o noua runda de recesiune si ar putea solicita ajutor international, erodand rapd capitalul Fondului.

Subliniind rolul tot mai important jucat de marile economii emergente la nivel mondial, guvernatorul bancii centrale a Chinei, Zhou Xiaochua, a declarat ca marile piete emergente ar trebui sa consolideze cererea interna pentru a echilibra scaderea cererii din SUA si Europa.

Zhou nu a facut referire insa la apelurile repetate lansate de Washington catre Beijing in vederea aprecierii mai abrupte a yuanului.

In Frankfurt, un studiu al BCE avertizeaza ca intregul proiect al monedei euro este in pericol.

Studiul, probabil cel mai dur avertisment lansat de un oficial al unei banci centrale privind viitorul euro, reprezinta o ultima lovitura din partea economistului sef al BCE Juergen Stark, care a demisionat recent in urma divergentelor cu alti membri ai conducerii institutiei privind achizitiile de obligatiuni de stat.