Temerile privind un default al Greciei sunt in crestere

La o luna dupa ce o noua rata de 8 miliarde de euro din programul de finantare din partea Uniunii Europene si FMI a contribuit la evitarea incetarii de plati, Grecia a revenit in centrul crizei din zona euro, iar ingrijorarea referitoare la default si o iesire din zona euro a pus in umbra retrogradarea in masa a mai multor tari din regiune, de catre Standard&Poor’s.

Autoritatile de la Atena trebuie sa incheie in urmatoarele zile un acord cu creditorii privati de reducere a datoriilor printr-un schimb de obligatiuni, pentru a evita falimentul atunci cand obligatiuni de 14,5 miliarde de euro vor ajunge la maturitate la sfarsitul lui martie, conform Mediafax.

Negocierile cu creditorii privati au fost intrerupte vineri, dar autoritatile elene au incercat sa minimalizeze blocajul.

„Are loc o mica pauza in discutii, dar am incredere ca vor continua si vom ajunge la timp la un acord mutual acceptabil”, a declarat premierul grec Lucas Papademos pentru televiziunea CNBC.

El a spus ca negocierile referitoare la schimbul de obligatiuni si al doilea program de sprijin financiar din partea UE si FMi trebuie incheiate in urmatoarele doua-trei saptamani.

Acordul cu bancile trebuie realizat inainte de venirea la Atena a inspectorilor UE, FMI si ai Bancii Centrale Europene (BCE), saptamana viitoare, pentru finalizarea celui de-al doilea program de sprijin de 130 miliarde de euro.

Potrivit bancilor creditoare, problema negocierilor nu provine de la autoritatile elene ci este legata de termenii impusi de institutiile financiare internationale care sustin Grecia.

Pentru rezolvarea impasului, seful agentiei elene care administreaza datoriile si un consilier de rang inalt au plecat luni la Washington pentru a se intalni cu oficiali ai FMI, inainte ca echipa de experti ai troicii sa vina la Atena, a declarat o sursa guvernamentala.

Acordul convenit in octombrie prevede ca datoriile Greciei catre creditorii privati trebuie reduse la jumatate, astfel incat, impreuna cu reformele structurale, sa duca la scaderea ponderii datoriilor in PIB la 120% pana in 2020, de la 160% in prezent.