UE discuta fuziunea fondurilor de urgenta

Negocierile pentru combinarea fondurilor de urgenta pentru sprijinirea statelor cu probleme din zona euro si renuntarea la plafonul pe cheltuielile de „bailout” au facut progrese in aceasta saptamana, dupa ce incercarile de a ajunge la un consens pentru consolidarea resurselor EFSF prin leveraging financiar (efectul de parghie) au fost respinse de Banca Centrala Europeana si au provocat divergente intre Germania si Franta, au declarat pentru Bloomberg doua surse apropiate discutiilor.

Varianta fuzionarii EFSF cu Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism – ESM) ar putea castiga sustinerea ambelor puteri dominante ale zonei euro, relateaza Mediafax.

Liderii europeni vor sustine doua summit-uri in patru zile, duminica si miercuri, pentru a discuta solutii pentru criza datoriilor de stat din zona euro. Ministrii Finantelor si guvernatorii bancilor centrale din statele G20 au cerut UE sa gaseasca o solutie la criza pana la summit-ul din aceasta luna, inaintea summit-ului G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes.

Fondul European de Stabilitate Financiara, cu resurse de 440 miliarde euro, a fost creat anul trecut ca solutie temporara pana la elaborarea cadrului regulatoriu care sa permita introducerea Mecanismului European de Stabilitate, un fond de „bailout” permanent al zonei euro, cu resurse de 500 miliarde euro.
Initial, ESM era programat sa inlocuiasca EFSF la jumatatea anului 2013, insa termenul a fost devansat cu un an din cauza agravarii crizei datoriilor de stat.

EFSF a consumat deja, prin plati sau alocari, 160 miliarde euro din fondurile de care dispune, in principal pe imprumuturi catre Grecia, Portugalia si Irlanda.

Resursele de 500 miliarde euro ale ESM erau considerate suficiente cand criza datoriilor de stat se rezuma la cele trei tari

Astfel, politicienii europeni inclina tot mai mult spre fuzionarea celor doua mecanisme intr-un fond de 940 miliarde euro, potrivit surselor citate.

Totodata, oficialii europeni discuta posibilitatea unei contributii mai ridicate din partea creditorilor privati ai Greciei la cel de-al doilea acord de finantare externa convenit in luna iulie. Acordul de 109 miliarde euro are rolul de a permite statului elen sa evite finantarea din piete pana la jumatatea anului 2014. In mai 2010, Grecia a incheiat un prim acord cu UE si FMI, de 110 miliarde euro, care se va derula pana la jumatatea anului 2013.

Acordul din iulie cuprinde in premiera o contributie „voluntara” din partea investitorilor privati. Bancile si companiile de asigurari au acceptat o pierdere de 21% pe detinerile de obligatiuni de stat grecesti cu maturitatea pana in 2020. Astfel, creditorii privati vor reduce datoria de stat a Greciei cu 50 miliarde euro prin preschimbarea unor obligatiuni in titluri cu maturitatea mai indelungata si deprecierea unor detineri.

Tot mai multi politicieni europeni si economisti considera insa ca nivelul de 21% convenit in iulie nu este suficient, deoarece situatia s-a inrautatit.

Astfel, liderii UE iau in calcul cresterea pierderilor creditorilor privati ai Greciei, insa snut ingrijorati ca masura ar putea accentua turbulentele de pe pietele financiare, au aratat surse apropiate discutiilor.

Potrivit unor propuneri pregatite pentru summit-ul de duminica, EFSF ar putea primi autorizatie de a acorda linii de cerdit in valoare de pana la 10% din Produsul Intern Brut anual al tarii care are nevoie de ajutor. Astfel, eventuale linii de credit create pentru Spania sau Italia ar putea ajunge la 270 miliarde euro, consumand rapid resursele existente ale fondului. EFSF trebuie de asemenea sa contribuie la recapitalizarea bancilor cu probleme din zona euro si sa cumpere obligatiuni de stat pe piata secundara, pentru a mentine dobanzile sub control.

Germania si Franta, finantatorii programelor anticriza din zona euro, nu se inteleg in privinta resurselor EFSF. Franta vrea transformarea fondului intr-o banca si cresterea resurselor acesteia prin finantare de la Banca Centrala Europeana, propunere respinsa de Germania.