Internet/New Media

Cisco: Top 6 tendinte in tehnologie pentru 2018

11 Jan, 19:21 • Redactia DailyBusiness
2017 a adus nenumărate inovații în tehnologie, dar și provocări. Atacurile ransomware s-au impus anul trecut ca fiind cea mai populară armă pentru atacatorii cibernetici. Anul acesta vor reprezenta în continuare o amenințare considerabilă, având în vedere rata anuală de creștere prognozată de Cisco la 350%, spune Dorin Pena, directorul general al Cisco România.
Cisco: Top 6 tendinte in tehnologie pentru 2018

„În acest context, securitatea, un subiect fierbinte de câțiva ani, rămâne în focus atât în
România, cât și la nivel global. La aceasta se adaugă rețeaua bazată
pe intenție și context, un concept inovator, lansat de Cisco anul
trecut, care va schimba radical modul în care sunt administrate
rețelele. Nu în ultimul rând vom asista la evoluția mediilor cloud care
trebuie conectate într-un mod sigur, dar și a nevoii de
conectivitate securizată, de pe orice dispozitiv”, a continuat Dorin Pena, directorul general al Cisco România.

Cele șase tendințe în tehnologie anticipate de Cisco pentru acest an
 

1. Networking bazat pe intenție

În
contextul digitalizării, rețelele au devenit mai importante ca oricând,
dar în același timp se și află sub o presiune mai mare ca niciodată.
Industria rețelisticii a intrat într-o nouă eră
odată cu introducerea rețelelor care funcționează pe bază de
intenție
. Networking-ul bazat pe intenție este mai mult decât o
tehnologie întrucât reunește cele mai recente inovații din domeniu,
precum SDN (Software Defined Network), virtualizare, machine learning,
model-based APIs și multe inovații din domeniul securității.
Rețelele bazate pe intenție abordează multitudinea de dispozitive
conectate ca pe o singură entitate în așa fel încât să nu fie necesară
configurarea manuală a dispozitivelor individuale. Operatorii de rețea
nu mai trebuie să dea comenzi specifice, ci indică
o intenție pe care rețeaua o traduce în setări specifice. În același
timp, rețeaua furnizează date în timp real pe care le folosește pentru a
se optimiza. Este, astfel, un sistem intuitiv care anticipează
acțiunile, detectează și rezolvă anomaliile, anulează
amenințările în timpul derulării și continuă să se dezvolte și să
învețe.

2. Digitalizarea este imposibilă fără securitate

Atacurile
ransomware au ținut capul de afiș în 2017 și rămân, în continuare, o
provocare majoră. Incidentele cibernetice, cum ar fi WannaCry și Nyetya,
au arătat cât de repede se răspândesc
și cât de mare este impactul unor atacuri care seamănă cu ransomware
tradițional, dar care sunt mult mai distructive. Aceste atacuri
anticipează ceea ce Cisco numește „atacuri destruction of service”, care
pot fi mult mai dăunătoare și care pun afacerile în
imposibilitatea de a-și reveni. În 2018 construirea unui atac de tip
ransomware va fi mult mai ușor de realizat, mai ales în contextul
creșterii Ransomware-as-a-Service, care le permite atacatorilor să
lanseze atacuri indiferent de nivelul de competențe pe
care îl au. În același timp, atacurile tradiționale de tip spam,
spyware, adware și DDoS (Distributed Denial of Service) sunt din ce în
ce mai prezente. Totuși, organizațiile sunt puse în fața unei amenințări
chiar mai mari, care nu este însă raportată la
adevărații parametri. Atacurile de tip „business email compromise”
(BEC), atacuri de inginerie socială prin care un email este creat astfel
încât să înșele organizațiile să transfere bani hackerilor, devin din
ce în ce mai profitabile.
În
acest context, automatizarea, inteligența artificială și machine
learning vor fi folosite tot mai mult pentru a proteja organizațiile.
Timpul redus de detectare este critic pentru a limita
spațiul operațional pentru hackeri și pentru a minimiza pagubele
cauzate. Și, pentru prima dată, rețeaua poate identifica și diminua
efectul malware în

traficul criptat
, menținând în acealși timp caracterul privat.
 

3. Fă cunoștință cu noul coleg: asistentul virtual 

 
În următorii 10 ani, tehnologiile de inteligență artificială și machine
learning vor schimba modul în care se desfășoară întâlnirile de
business. În 2018, asistenții virtuali vor gestiona întâlnirile prin
boți care înțeleg limba nativă și contextul. Vor putea
înțelege și executa instrucțiuni simple cum ar fi o comandă de genul:
„Trimite-i prezentarea lui George!”. Până în 2020, asistenții virtuali
vor fi capabili să sumarizeze cele mai importante subiecte discutate
într-o întâlnire, iar până în 2022 nu ar trebui
să ne mire dacă asistentul virtual va fi capabil să selecteze echipele
de lucru pentru proiecte, bazându-se pe obiectivele companiei și pe
analiza skill-urilor membrilor echipei.

4. O lume multi-cloud

Despre
cloud-ul public se vorbește deja de aproape un deceniu. În tot acest
timp, conceptul a cunoscut o evoluție rapidă, de la scepticipsm prin
experimentare, la o dezbatere amplă referitoare
la cloud-ul public versus cloud-ul privat și care dintre cele două
opțiuni este mai bună. În urma dezbaterii, a devenit evident că marea
majoritate a organizațiilor vor folosi cloud-ul. Conform estimărilor
Cisco, per total, până în 2021, 95% din traficul global
din centrele de date va proveni din servicii cloud. Un alt lucru care a
devenit evident este că vom folosi atât cloud privat, cât și public.
Deși pare simplu, totuși, gestionarea unui mediu cloud hibrid poate fi
costisitor și complex. Există diferențe semnificative
între cloud-ul public și cel privat și este greu să creezi aplicații
care pot jongla cu ușurință între aceste medii, lăsând deoparte
experiența solidă pe care o asigură dezvoltatorilor. De exemplu,
dezvoltatorii vor să poată scrie aplicații pentru cloud-ul
public, pentru ca apoi să le implementeze în cloud-ul privat. Deși e
cunoscut faptul că dezvoltatorii au nevoie de capabilități specifice
cloudului hibrid, echipele de ingineri din industrie trebuie să
colaboreze pentru a dezvolta soluții noi.

5. Lucruri autonome și conectate în proiecte IoT

Aproape
că nu trece nicio zi fără știri și dezbateri referitoare la vehiculele
autonome. Daca vor fi cu adevărat mai puține accidente pe șosele, sau
mai multe, cum vor reacționa mașinile autonome
atunci când șoferii mașinilor clasice vor face manevre neașteptate? În
același timp, există un potențial foarte mare pentru vehiculele autonome
și, de fapt, și pentru alte dispozitive autonome conectate, cum ar fi
dronele sau roboții din mediul industrial
și proiecte IoT, în special când sunt combinate cu AI și fog computing.
Roboții autonomi care au capabilități de auto-învățare și
auto-mentenanță vor fi folosiți în mai multe industrii, de la cea
minieră, la managementul deșeurilor. În curând, vor deveni colegii
noștri.
 
Poate că vehiculele autonome nu vor fi încă peste tot, dar ar putea apărea mai întâi în aeroporturi sau centre logistice.
Dronele au fost
super-promovate pentru potențialul comercial sau au fost respinse și
incluse în categoria de jucării high-tech. Dar Internet of Things le-a
ajutat să devină valoroase din punctul de vedere al business-ului.
Dronele autonome cu inteligență artificială pot alege automat cea mai
eficientă rută de zbor, pe care o pot modifica pentru a evita condiții
meteo nefavorabile, copaci, rețele de electricitate sau alte obstacole.
Companiile de topografie și  cartografie pot
folosi dronele pentru a obține informații, de la distanță, despre
porțiuni de teren accidentat. Rolul dronelor evoluează rapid, de la
inspectarea conductelor sau a turnurilor de telefonie mobilă, la
managementul inventarului dintr-un depozit.

6. Cloud-Fog continuum

Fog
— așa
cum sugerează termenul — aduce cloud-ul mai aproape de pământ. În
combinație cu IoT, 5G și inteligența artificială embedded, le permite
lucrurilor, aplicațiilor și dispozitivelor să se conecteze
repede și să proceseze un volum imens de date, mai repede. În cazul
modelului tradițional, analiza datelor are loc în cloud. Astăzi,
fog computing extinde capabilitățile de cloud, până la limita
rețelei, acolo unde sunt generate datele. Pentru a economisi lățimea de
bandă și pentru a asigura procesarea datelor în timp real, nodurile de
fog pot sorta un volum mare de date și trimite
doar excepțiile spre cloud pentru a continua analiza. În cazurile în
care latența este o problemă, nodurile de fog pot genera alerte în timp
real provocând acțiune imediată.