Internet/New Media

Constantin Măgdălina, EY: ­­Intră România în era 3D printingului?

29 Jan, 12:18 • Redactia DailyBusiness
Recent o echipă de profesori și studenți de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a obținut un grant de cercetare pentru a realiza piese auto cu ajutorul tehnologiei 3D. O altă știre și mai proaspătă ne anunță că trei tineri pasionați de tehnologie, tot din Cluj, au realizat o imprimantă 3D la un preț accesibil, care poate fi folosită de oricine, acasă.
Constantin Măgdălina, EY: ­­Intră România în era 3D printingului?

Așadar, dacă
pentru unele persoane 3D printing-ul generează încă perplexități, pentru tineri
devine o tehnologie care îi preocupă din ce în ce mai mult. Intră oare astfel
România în era 3D printingului? se intreabă Constantin Măgdălina, Knowledge Management Senior, EY România.

Un exemplu de eficiență

De la 1769 când apare automobilul cu motor pe abur, până în
2015, progresul tehnologic trasează un grafic de evoluție important.

Anul
trecut la salonul auto de la Detroit a fost prezentat un automobil „tipărit” cu
o imprimantă 3D. În cele 49 de subansamble care îl compun, 250 ani de tradiție
sunt topiți în 44 de ore necesare pentru fabricarea acestuia. Acest model
funcțional de automobil rezultat din proiectarea și fabricarea cu ajutorul
tehnologiei 3D atestă ceea ce unii specialiști în tehnologie spun că este a
doua revoluție industrială. Odată perfecționat, modelul acestei mașini va fi
reperul de succes replicabil și pentru alte industrii.

Numeroase studii privind tendințele tehnologice care
transformă lumea, arată că implicațiile preconizate pot fi de o magnitudine
foarte mare pentru:
 

Știință și tehnologie

Tehnologia 3D înseamnă mai mult decât prototipare și
machetare. Aceasta evoluează de la prelucrarea plasticului și a materialelor
simple la prelucrarea titanului sau a cartilajului uman. Curba de evoluție a
capabilităților hardware pentru 3D printing a condus la transformarea acestor
materiale în mecanisme complexe, baterii și tranzistori sau părți ale corpului
uman.

De la industria aviatică și până la medicină, zonele de aplicabilitate
ale acestei tehnologii sunt multiple. Științele inginerești, proiectarea și
cercetarea tehnică sunt în curs de transformare iar industria materialelor
speciale își va deschide evantaiul de posibilități prin această tehnologie.

Dacă transformarea materialelor în mecanisme complexe este posibilă atunci și
fabricarea imprimantelor 3D prin aceasta metodă este posibilă. Astfel, cu un
factor de multiplicare foarte mare, fiecare individ va putea să-și construiască
propria imprimantă 3D.

Ca să valorifice potențialul imprimantelor 3D, copiii de
azi vor fi nevoiți să știe „digital design” și să utilizeze această tehnologie
pentru a putea rezolva problemele zilei de mâine.
 

Mediu de afaceri

Din perspectiva companiilor, tehnologia de tipărire 3D va
genera produse în timp scurt și la costuri reduse cu forța de muncă. Este de
așteptat ca rezultatul să fie:
1) creșterea – productivității
2) diversificarea
gamei de produse
3) creșterea calității produselor și reducerea pierderilor
datorită preciziei tot mai mari
4) managementul performant al stocurilor

5) customizarea produselor în funcție de preferințele clientului
6) costurile
mai reduse de intrare pe piață pentru start-up-uri
7) reducerea costurilor de
tranzacționare, cu impact asupra lanțurilor de distribuție
8) mutarea sursei de
competitivitate dinspre producția în volume mari la preturi mici spre producția
de nișă la prețuri mai ridicate.

În România există modele de business care sunt
centrate pe exploatarea potențialului imprimantei 3D. Un exemplu este
realizarea protezelor dentare cu ajutorul acestei tehnologii.
 

Social

Prin tehnologia 3D, o idee trece direct din faza de design
la faza de execuție trecând peste etapele tradițional consacrate în fabricarea
produsului. Prin folosirea modelelor generate în format digital, și executate
cu ajutorul tehnologiei 3D, anumite specializări din cadrul procesului de
producție nu vor mai fi necesare.

Oamenii formați pe modelul vechii economii
pot fi brusc plasați în afara meseriei lor și a lucrurilor învățate.
Perspectiva unei economii neperformante și a unor mișcări sociale va pune
presiune pe recalibrarea sistemului de educație la noua economie și
reconfigurarea sectorială a economiilor tuturor țărilor. Mai mult, această
tehnologie va modifica relația consumatorului cu produsul și producătorul.

Pe
de o parte avem tipul consumatorului care revendica un rol de participare la conceptul
de produs. Într-o abordare de tip open source, unele companii postează deja
modele rezultate din generarea colaborativă de idei și lasă posibilitatea ca
fiecare model încărcat pe site, să poată fi modificat de către consumator după
preferințe și comandat.

Pe de altă parte, democratizarea manufacturării
produselor va deschide opțiunea fabricării în regim propriu a produselor cu
nivel de complexitate mediu pe scală largă în următorii 10-20 de ani.
Perspectiva extinderii utilizării casnice a imprimantelor 3D și în România
deschide era prosumatorilor (utilizatori care acționează atât în calitate de
producători cât și de consumatori).  
 

Reglementare și legislație

Subiectul utilizării responsabile a tehnologiei 3D atrage
după sine și provocarea reglementării acesteia. Dincolo de capitalizarea
creativității și creșterea coeficientului de inovație, democratizarea
manufacturing-ului riscă să fie limitată în prima fază de competențele și buna
intenție a utilizatorului care să atragă dupa sine faza a doua, reglementarea.

În ceea ce privește aspectele de reglementare, acestea pot viza atât
producătorul cât și utilizatorul. Producatorului de echipamente 3D i se va crea
cadrul legal potrivit pentru comercializarea doar a tehnologiei 3D compatibilă
cu prelucrarea materialelor ne-periculoase. Utilizatorului imprimantei 3D i se
va permite accesul la un tip de tehnologie 3D limitat de soft-urile special
concepute de producatori pentru uz civil. Odată cu apariția acestei tehnologii,
în România se va scrie curând un nou capitol în jurisprudență.  
 

Perspective de viitor

Aflată în plină fază de dezvoltare, tehnologia 3D deschide
un nou capitol în istoria științei și tehnicii, a legislației, relațiilor
economice și sociale. Alături de celelalte tehnologii avansate, aceasta va
modifica structura economiei mondiale. Perspectiva unor șocuri sau efecte
disruptive în următorii 10 ani este foarte probabilă. Existența unor diferențe
regionale semnificative între structura economică a țărilor va determina
impactul acestei tehnologii.

De exemplu, conform unui studiu EY, în cazul
economiei Germaniei, pentru care cunoașterea înregistrează o importanță de 93%
vs 75% importanța produsului, apariția acestei tehnologii va avea un impact de
scală diferită față de SUA, unde cunoașterea înregistrează o importanță de 72%
vs 80% importanța produsului, ca urmare a ponderii între sectoarele de
servicii, de producție și cel de petrol și gaze.

Numai că transformările pe care tehnologia 3D le va genera,
vor putea fi înțelese cel mai bine post-factum prin raportarea la consecințele
pe care le va produce. Până atunci, România face abia primii pași în acest
domeniu.