Ce înseamnă pentru România sharing economy, conceptul care a pornit servicii ca Uber sau Airbnb

Sharing economy se extinde către diverse domenii de activitate, care necesitau
însă o revoluționare și o adaptare la vremurile actuale a ofertei și a
raporturilor economice, de unde și succesul de care se bucură unele
startup-uri.

Economia de acest tip a apărut ca răspuns direct și creativ la o
serie de așteptări ale consumatorilor, rămase nesatisfăcute de sistemele
economice clasice.
 

Conform Wise Finance
Solutions, la nivelul economiei mondiale asistăm la o schimbare de paradigmă,
bazată pe sharing economy, care poate redefini fundamental valori, ierarhii și
comportamente. Promotoarea acestei schimbări este așa-numita „generație
conectată”.

Aceasta include persoanele native digital și prezintă
caracteristici ca tendința de a forma comunități active, de a nu fi pasivi,
utilizarea paginilor de social media pentru dezbaterea unei varietăți de
subiecte, dorința de a-și controla viața și acceptarea complexității,
predispoziția spre activități creative, dar și plăcerea de a genera conținut.
În acest context, numărul și importanța platformelor care au la bază modelul
acesta de business va crește.
 

Acest lucru se întâmplă
pe fondul creșterii populației lumii și scăderii resurselor, dezvoltându-se
ecosisteme transparente, nu proprii, bazate pe încredere, în care orice resursă
nefolosită reprezintă valoare pierdută.

În plus, modelul egalează șansele
tuturor participanților. Democratizarea în domenii variate, cum ar fi
tehnologie, marketing, educație, finanțare, design, producție și nu numai se
accentuează și facilitează dezvoltarea conceptului de sharing economy.
 

Sharing economy în
Europa și cadrul legal

În 2015, Uber, cel mai
cunoscut serviciu din economia „la comun”, a debutat în România și a
dat naștere unor proteste de stradă în Paris. Totodată, este un startup cu o
valoare estimată de aproape 50 de miliarde de dolari. În aceste condiții,
mediul de business din Europa se va supune ritmului alert impus de progresul
din toate domeniile de activitate.

Deși în ultimii ani afacerile tradiționale
urmau o formulă simplă – crearea unui produs sau a unui serviciu, vânzarea
acestuia și încasarea banilor – în contextul actual, la nivelul economiei
mondiale a prins contur un model fundamental diferit în care consumatorii au
mai multe opțiuni, mai multe instrumente, mai multe informații și mai multă
influență.
 

Economia de tip
„sharing” sau colaborativă definește un concept socio-economic
construit în jurul ideii că prin conectarea și colaborarea între membrii unei
rețele și prin împărțirea resurselor – timp, bani, mașini, locuințe, expertiză,
abilități etc. – se maximizează valoarea obținută de părțile implicate.

În
acest cadru, atributele distincte ale produselor și serviciilor fie sunt rapid
copiate de către concurență, fie sunt percepute de consumatori ca fiind lipsite
de importanță. Totuși, cei care nu reușesc să-și diferențieze produsul sau
serviciul în mintea consumatorului nu vor avea nicio șansă de supraviețuire.
 

În ceea ce privește
legislația, atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii sau alte țări
probleme există.

Bogdan Hossu (foto), director și fondator Wise Finance Solutions,
consideră că societatea actuală se confruntă cu un cadru legal lacunar, care
necesită o actualizare și, de asemenea, o asimilare a acestor practici în
special în contextul unei economii zdruncinate în repetate rânduri, ceea ce
impune „cu orice cost” susținerea unui ritm rapid de creștere.
 

„Domeniile în care
«sharing economy» poate funcționa sunt atât de diverse, dar știm cert că
potențialul este mare în oricare dintre ele. Pe lângă ceea ce s-a întâmplat în
domeniul transporturilor și chiriilor, acest nou tip de economie și-a făcut
deja simțită prezența în e-commerce, e-learning pe diverse domenii specifice,
design și chiar livrare de mâncare. De asemenea, știm că Uber a generat o serie
de beneficii pentru șoferii parteneri, generând oportunități financiare pentru
milioane de cetățeni, la nivel global, în 344 de orașe din cele 63 de țări unde
activează și are aproape 5.000 de angajați. Cred că la fel se va întâmpla și în
România, unde se încearcă introducerea soluțiilor economice inovatoare și
benefice pentru cât mai mulți actori sociali, în ciuda neajunsurilor
legale”, a declarat Bogdan Hossu.
 

Wise Finance Solutions (WFS) este o firmă
de consultanță, expertă în accesarea fondurilor europene, în obținerea
finanțării prin programele naționale și în medierea relației dintre potențialii
beneficiari și instituțiile care coordonează implementarea și gestionarea
asistenței financiare comunitare.

Wise Finance Solutions oferă următoarele tipuri
de servicii: asistență financiară investițională, elaborarea proiectelor de
finanțare care presupune identificarea surselor de finanțare, analiza
eligibilității și elaborarea documentației necesare accesării finanțărilor
nerambursabile și implementarea proiectelor finanțate.