Regimul juridic al nomazilor digitali în România

La data de 17 ianuarie 2022, a intrat în vigoare Legea 22/2022 pentru modificarea și completarea OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, reglementare ce conturează regimul juridic aplicabil nomazilor digitali în România, noutate legislativă considerabilă având în vedere schimbarea condițiilor de muncă în contextul pandemiei. 

Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în dreptul muncii, imigrare și cetățenie și în drept fiscal care poate proceda la efectuarea tuturor demersurilor obținerii vizei de lungă ședere în România, fie a prelungirii dreptului de ședere pe teritoriul României, orientând clientul către instituțiile abilitate în acest sens, ajutându-l totodată în parcurgerea formalităților necesare.

Dreptul de ședere în România. Permisul de ședere temporară. Viza de lungă ședere.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii 22/2022, observăm o serie de modificări legislative semnificative, pornind de la definirea conceptului de nomad digital în România, până la conturarea cadrului juridic al acestora, acestea vizând dispoziții referitoare la obținerea vizei de lungă ședere, precum și la obținerea permisului de ședere temporară.Viza de lungă ședere este acordată și nomazilor digitali, fiind necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții, și anume:

• dispun de mijloace de întreținere obținute din activitatea desfășurată, în cuantum de cel puțin trei ori câștigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum și pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
• desfășoară activitățile din care obțin venituri, de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor.

Îndeplinirea acestor condiții trebuie reflectată în înscrisuri ce sunt prezentate și înregistrate la organele competente din România. Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în dreptul muncii, imigrare și cetățenie și în drept fiscal pentru depunerea acestora, având în vedere că este posibilă solicitarea și a altor documente decât cele prevăzute expres în lege, în mod adițional.,,De-a lungul timpului am reprezentat numeroase companii, liber profesioniști din domeniul tehnologiei, media și telecomunicații. Conceptul de nomad digital este nou în România și poate dezvolta un hub internațional al industriei IT în România” spune Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății de Avocați Pavel, Mărgărit și Asociații.Nomazii digitali intrați în România în baza unei vize de lungă ședere pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară, dacă îndeplinesc următoarele condiții:

• prezintă contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanță, prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, sau dovada deținerii de cel puțin trei ani anterior datei solicitării vizei a unei companii înregistrate de acesta în afara României, pe care o administrează la distanță prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor;
• prezintă un document eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deține, prin care să fie prezentate toate datele de identificare și de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, calitatea străinului în cadrul companiei, precum și informații privind reprezentanții legali ai companiei;

Străinului căruia i s-a acordat sau prelungit dreptul de ședere în România i se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări din România un permis de ședere. Mai exact, acesta este un permis de ședere temporară fiind acordat străinului căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară acordat prin viza de lungă ședere, cu excepția dreptului de ședere temporară în scop de muncă sau de detașare, ori, după caz, căruia i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obținerii unei vize.Permisul de ședere temporară este valabil pentru o perioadă de 6 luni, iar prima prelungire a dreptului de ședere temporară se acordă pentru aceeași perioadă. În permisul de ședere temporară acordat nomadului digital în România se înscrie mențiunea ,,nomad digital”. 

Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în dreptul muncii, imigrări și cetățenie și în drept fiscal, având în vedere că aceste prelungiri presupun depuneri de noi documente doveditoare către instituțiile statului, iar exigențele față de precizia informațiilor cuprinse se mențin.

Regimul juridic al nomazilor digitali este astfel pentru prima dată conturat în România, eveniment ce marchează o deosebită importanță atât din punct de vedere economic cât și legislativ, intrucât necesitățile actuale impun un astfel de cadru, dovadă fiind acțiunile altor state europene care au luat de asmenea măsuri în această direcție.

Un avocat specializat în dreptul muncii, imigrări și cetățenie și în drept fiscal va orienta clientul către căile și procedurile corecte, având în vedere că această nouă reglementare prezintă neconcordanțe față de legislația fiscală. Așadar, este necesar ca orice persoană care dorește să devină ,,nomad digital” să aibă cunoștințe inclusiv despre regimul fiscal al acestora în România.