Din culisele noului acord „preventiv”: Ce vrea de fapt FMI de la Romania?

Traian Basescu a afirmat, in discursul sustinut duminica seara, la Palatul Cotroceni, ca Romania s-ar afla pe drumul cel bun si, drept dovada, n-am mai avea nevoie de ultima transa de 1 miliard de euro din imprumutul de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar International (FMI).

Seful statului a prezentat, in premiera, si detaliile noului acord de tip preventiv. In esenta, Guvernul si Banca Nationala a Romaniei (BNR) vor avea la dispozitie 5 miliarde de euro in urmatorii 2 ani din care sa imprumute doar in caz de urgenta.

Ce inseamna urgenta ne-a explicat, luni, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

Acesta a vorbit de o eventuala criza pe piata valutara – un atac asupra leului si, foarte interesant, o eventuala imposibilitate a statului de a acoperi deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, a explicat guvernatorul, ne-am afla in aceeasi situatie ca la inceputul lui 2009, cand am luat primul imprumut de la FMI. La fel ca si presedintele Basescu, Mugur Isarescu a intarit faptul ca nu vom accesa banii de la FMI decat daca va fi cu adevarat necesar.

Decizia de a semna noul acord a fost vazuta de majoritatea analistilor ca un demers pozitiv. Romania isi va pune o noua centura de siguranta – o formula vehiculata de presedintele Basescu in sustinerea primului acord cu FMI. Investitorii ar urma sa aiba siguranta ca Romania beneficiaza de banii si expertiza necesara pentru a depasi orice probleme.
[quote=Traian Basescu, presedintele Romaniei]Acordul de pana acum cu FMI, BM si UE s-a incheiat cu succes. Economia a fost stabilizata si au fost luate masurile necesare iesirii din criza[/quote]
In cealalta tabara, Victor Ponta, liderul PSD, a declarat luni ca semnarea noului acord cu FMI arata faptul ca Guvernul nu stie altceva decat sa se imprumute. „Am ajuns sclavii creditelor. Am intrat intr-un carusel din care vom iesi cu greu. Guvernul ne sacrifica viitorul, pentru a-si salva prezentul „, a spus Ponta.

Dincolo de acuzele Opozitiei, si unii experti economici au declarat ca noul acord cu FMI nu face altceva decat sa confirme ca statul are mari probleme de finantare, iar centura de siguranta va deveni, fara indoiala, un nou colac de salvare.

Cristian Paun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din Bucuresti si director executiv al Societatii Romane de Economie, vorbeste despre „imposibilitatea guvernului de a finanta deficitul bugetar” intr-o tara ca Romania, concentrata exclusiv pe ce cheltuieste, si condusa de niste „socialisti autentici”, care cred ca pot crea locuri de munca sau salva economia prin „proiectele statului”, finantate prin saracirea sectorului privat.

„Eu nu vad pe nimeni dintre guvernanti (si chiar din societatea civila, care plateste cheltuielile acestei centuri inutile cu care suntem fortati sa ne impresuram de la an la an pana, la sufocare) care sa vina sa defineasca (sau sa ceara a fi explicate) clar ce inseamna situatie de urgenta „, spune Paun.

El crede ca avem aceeasi problema ca in cazul „starii de necesitate” care da posibilitatea importului de gaz si pacura fara licitatie. „Atac la leu” sau „imposibilitatea guvernului de a finanta deficitul bugetar” sunt niste cazuri foarte vagi si confuze, in opinia analistului.
[quote=Cristian Paun, director executiv SRE]Cat din depreciere e atac speculativ la leu? Cum determinam ca acest atac e speculativ si nu o evolutie normala a cererii si ofertei de valuta pe piata?[/quote]
„Daca BNR cumpara masiv valuta ca sa ramburseze imprumuturile externe si impinge nenatural cursul in sus, este un atac speculativ sau nu?”, se intreaba economistul.
El spune ca FMI ne trateaza ca pe o tara bananiera. Astfel, Fondul transmite comunitatii internationale ca nu suntem „in aceeasi oala” cu Polonia, care primeste un alt tip de acord, mai avantajos, o linie de credit. Acest fapt indeparteaza subit si pe ultimii investitori „pacaliti de o imagine idilica” pe care „ne chinuim sa o promovam” cu cheltuieli si eforturi importante.

La randul sau, analistul economic Bogdan Glavan, profesor universitar de Economie la Universitatea Romano-Americana si membru al Societatii Americane de Economie, spune ca trebuie sa privim acordul cu FMI drept inca un semnal de alarma ca lucrurile nu sunt asa cum trebuie la Bucuresti.

„Sa nu uitam faptul ca suntem cel mai mare datornic al FMI-ului. Fondul are tot interesul sa continue intelegerea cu Bucurestiul, nu este deloc un mare succes al autoritatilor”, a spus acesta.

Economistul Bogdan Glavan afirma ca adevarata perceptie privind Romania o vom vedea in primavara, atunci cand Ministerul Finantelor va lansa programul de imprumuturi de pe pietele externe MTN.

„Atunci vom vedea cum este perceputa Romania de pietele internationale. Relevanta va fi valoarea dobanzii la care statul se va imprumuta. In rest, ca avem niste bani la dispozitie de la FMI, pe care oricum ii vom cheltui, este o certitudine”, a mai spus analistul.

In ce masura ajuta acest acord Romania?

Cristian Paun estimeaza ca noul acord cu FMI nu va aduce nimic nou pentru Romania.

„Orice ajutor de acest tip are un puternic hazard moral inclus. In fapt, ajutorul de la FMI a fost destinat accelerarii reformelor in Romania si nu a creat decat mai mult deficit, mai multa inflatie si mai putina reforma (cheltuielile bugetare au crescut in 2010 si 2009 fata de 2008). In plus, adauga si dobanda pe care trebuie sa o platim la totalul cheltuielilor bugetare, agravand si mai mult deficitul public „, considera analistul economic.

El crede ca acest lucru se intampla pentru ca „Romania mimeaza reformele structurale adevarate (privatizare, diminuarea fiscalitatii, cresterea ponderii sectorului privat in economie). Cum perspectivele in acest sens (reforme structurale mai mari) sunt foarte reduse (mai ales ca se apropie si un an electoral), exista toate sansele sa risipim si acei bani mascand totul sub asa zisele „proiecte ale statului” transferate spre pensii si salarii ramase, chipurile, neacoperite „, a mai spus profesorul de la ASE.

Economistul Bogdan Glavan spune ca „e naiv sa credem ca FMI, ca institutie politica, este bine-intentionat; ca are interesul sa ofere cele mai bune retete de dezvoltare”.

„Din contra, rolul FMI creste cand lucrurile merg prost si exista natiuni care ajung pe marginea prapastiei. De exemplu, el a indemnat la privatizare pentru ca asa poate face statul rost de bani. Cat priveste taxele, peste tot in lume, Fondul a solicitat marirea lor, tocmai din motivul precizat anterior. Referitor la situatia Romaniei, FMI este pur si simplu bratul autoritatilor monetare occidentale, care salveaza de la faliment grupurile de interese financiar-bancare, culmea, si pe buzunarul romanilor „, a spus Glavan.

„Aceasta stabilitate”, afirma Glavan, intr-un post pe pagina Centrului pentru Economie si Libertate, „are insa pacatul ei, si inca unul major”. Economistul scrie ca salvand de la faliment bancile si filialele corporatiilor multinationale care s-au imprumutat pe termen scurt pentru a efectua investitii pe termen lung si cu grad ridicat de risc (cum ar fi creditarea imobiliara), se salveaza de la faliment o clasa antreprenoriala care si-a demonstrat „valoarea”.

Mai mult, sunt salvate de la restructurare acele investitii eronate, efectuate in timpul boom-ului. Structura de capital a economiei are astfel de suferit. In trecut, proiecte de investitii mai importante au fost sacrificate in favoarea finantarii unor proiecte mai „sexy”, dar dovedite acum ineficiente si scoase la mezat”.

Glavan spune ca „daca dorim ca economia Romaniei sa functioneze eficient, atunci investitiile ar trebui restructurate, iar clasa antreprenoriala ar trebui epurata. Insa acordul cu FMI are drept scop tocmai contrariul, in ciuda discursurilor de lemn pronuntate de tehnocratii auto-intitulati experti”.