În România, peste 40% din populație nu își poate permite o dietă sănătoasă, arată o analiză a Comisiei Europene. Cum va evolua industria alimentară în UE în 2023

În România, ca și în Croația, Grecia, Bulgaria , peste 40% din populație nu își poate permite o dietă sănătoasă (în conformitate cu orientările naționale). În Europa, se estimează că 58 de milioane de persoane (7,8 %) sunt afectate de insecuritate alimentară moderată sau severă (FAO, 2022). Cea mai mare prevalență a insecurității alimentare severe, adesea asociată cu prevalența subnutriției, se observă în Europa de Sud, cu 2,8%.

Cum va evolua industria alimentară în UE în 2023, conform analizei Comisiei Europene

Industria alimentară se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza resurselor naturale (penurie de apă, poluare, scăderea fertilității solului și poluarea aerului), a declinului polenizatorilor, a dăunătorilor și bolilor, din cauza reducerii biodiversității și a serviciilor ecosistemice, precum și din cauza impactul schimbărilor climatice, analiza Comisiei Europene, citată de Economica.net. Costurile de producție ale produselor agricole de bază vor impacta în continuare prețurile de consum, mai spun analiștii. „Dacă nu sunt abordate în mod corespunzător și urgent, aceste aspecte vor limita producția necesară pentru a asigura hrana unei populații mondiale în creștere”, concluzionează specialiștii care au întocmit studiul.

Pe termen scurt, invazia rusă în Ucraina a avut efecte perturbatoare imediate asupra producției alimentare, a lanțurilor de aprovizionare, a piețelor și a comerțului, înrăutățind astfel disponibilitatea și accesul la alimente și provocând o insecuritate alimentară acută în unele țări terțe.

Un angajat care lucra de 19 de ani într-un supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe pentru cumpărături fără să…

Un britanic care lucra de 19 ani într-un supermarket a fost concediat fără drept de apel după ce a folosit pungi de cumpărături fără să…

Motorul economiei europene, din nou în mișcare. Prognoze optimiste privind economia Germaniei 

Economia Germaniei își revine. Noile estimări indică o scădere mai rapidă a ratei inflației în acest an.

Specialiștii Comisiei Europene estimează că, în continuare, costurile de producție ale produselor agricole de bază își vor face simțit efectul asupra prețurilor de consum. Acestea vor  rămâne la un nivel istoric ridicat, în pofida unei scăderi observate în vara anului 2022, ca urmare a reducerii prețurilor la produsele de bază. Creșterea costurilor de producție pe întregul lanț de aprovizionare cu alimente (de exemplu, electricitate, prelucrare, ambalare, transport, răcire și încălzire), pune în dificultate toate întreprinderile, în special IMM-urile.

Citește și: Românii au mâncat carne expirată de Sărbători! ANPC dezvăluie bătaia de joc a firmelor olandeze care au trimis în România produse recongelate. 2,8 tone de carne au fost retrase de la comercializare

Inflația alimentară a ajuns la 18% în octombrie 2022, situându-se pe locul al doilea, după energie, ca cel mai mare contribuitor la rata inflației din UE și afectând în special prețurile produselor alimentare esențiale, cum ar fi pâinea, laptele, ouăle și brânza, precum și uleiurile și grăsimile.

Pentru industria alimentară, asemeni celorlalte industrii, cea mai mare problemă generată de războiul de la graniță se referă la prețul gazelor naturale. Aceasta mai ales în contextul  în care industriile producătoare de îngrășăminte au nevoie de gaze naturale pentru a produce amoniac și alte produse pe bază de azot. Or, având în vedere numeroasele întreruperi în activitatea acestor companii ( inclusiv Azomureș, cel mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din  România), o preocupare majoră pentru agricultură este disponibilitatea și costul îngrășămintelor pentru viitorul sezon 2023.

Producția totală de cereale din UE este acum prognozată a fi cu 7,8% mai mică de la an la an, porumbul înregistrând o reducere uluitoare de 23,7% a producției. Cu toate acestea, datorită unor stocuri finale mai mari în 2021/22, exporturile de cereale ale UE ar putea crește în continuare (6,5%) și, prin urmare, ar putea continua să contribuie la securitatea alimentară mondială, mai scrie sursa citată.

Alte riscuri identificate de analiza Comisiei Europene sunt schimbările climative, care vor pune presiune pe rezerva de apă din spațiul comunitar și vor slăbi sistemele de irigații. De asemena, ,  poluarea atmosferică (ozon și aerosoli) afectează în mod negativ randamentul culturilor, cu o reducere estimată de 5-10% din producția de grâu a UE.

Nu în ultimul rând, la pierderile din agricultură contribuie și dăunătorii și bolile. FAO estimează că, în fiecare an, 40% din culturile alimentare sunt pierdute la nivel mondial din cauza bolilor și dăunătorilor plantelor.

„Pe termen lung, se preconizează că severitatea impactului va crește odată cu creșterea temperaturilor în Europa, iar agricultorii trebuie să pună în aplicare strategii pentru a le reduce”, se mai arată în analiză.

Citește și: Record pe platforma Freshful: Un bucureștean a comandat pentru Sărbătorile de iarnă alimente în valoare de 6.149 de lei