România, între presiunea deficitului și riscul suspendării fondurilor UE: Toate privirile spre Banca Mondială

România ar putea decide o majorare a taxelor, însă această măsură depinde de recomandările Băncii Mondiale, a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. În contextul presiunilor legate de deficitul bugetar și a angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Guvernul așteaptă două scenarii alternative de reformă fiscală din partea instituției internaționale, care ar trebui să genereze un impact bugetar echivalent cu 1,7% din PIB – aproximativ 23 de miliarde de lei.

Te-ar mai putea interesa și: Reguli mai lejere pentru emisiile auto. Producătorii au timp până în 2028 să se alinieze normelor UE

România, între presiunea deficitului și riscul suspendării fondurilor UE: Toate privirile spre Banca Mondială

„Acum, după cum se cunoaște, miza renegocierii PNRR e înlocuirea unui pachet de investiții care prezintă risc de implementare, respectiv acest pachet de institiții are o valoare de opt miliarde, cu investiții refinanțate din bugetul de stat și care sunt compatibile cu ce înseamnă eligibilitatea în PNRR”, a explicat ministrul.

Aceste scenarii nu includ în mod direct majorări de taxe, dar oferă soluții de ajustare fiscală, urmând ca decizia finală să fie luată de clasa politică, în funcție de sustenabilitatea și impactul măsurilor.

„Acum, în reforma fiscală asumată, există soluții și opțiuni pe care ar urma să le prezinte Banca Mondială și care să ducă la un impact buget de 1,7 la sută din PIB, respectiv, în valoare absolută, 23 miliarde de lei. Nu sunt prevăzute să crească sau nu anumite taxe.

În același timp, Marcel Boloș a atras atenția că neimplementarea reformelor asumate prin PNRR ar putea atrage consecințe grave, inclusiv suspendarea fondurilor europene de către Comisia Europeană.

Banca Mondială este obligată să prezinte două soluții alternative care să ducă la acest impact bugetar pe care vi l-am menționat, respectiv de 1,7 la sută din PIB, și după aceea clasa politică să decidă care alternativă e cea mai convenabilă pentru România”, a conchis Marcel Boloș.

Renegocierea PNRR vizează și înlocuirea unui pachet de investiții de 8 miliarde de lei, considerate dificil de implementat, cu proiecte finanțate din bugetul de stat și conforme cu regulile de eligibilitate europene. În paralel, Banca Mondială atrage atenția asupra vulnerabilităților structurale ale economiei românești, cum ar fi disparitățile regionale, lipsa forței de muncă și riscurile legate de sărăcie și excluziune socială. În acest context, adoptarea unei strategii fiscale coerente și sustenabile devine esențială pentru stabilitatea economică și continuarea finanțărilor europene.

„De asemenea, fiindcă avem și o procedură de deficit excesiv în derulare, avem misiunea aceasta să ducem la bun sfârșit și să implementăm planul fiscal împreună cu componenta de reformă din PNRR și aici deja, într-adevăr, există acest risc, pentru că în situația în care România nu implementează prevederile sau nu face dovada implementării atunci există riscul pentru o suspendare a fondurilor ca măsură pe care Comisia o poate aplica în situație extremă”, a mai transmis ministrul.