Uniunea Europeană analizează necesitatea unei reforme majore a modului în care sunt aplicate regulile din sectorul digital. Deși Bruxelles-ul a creat unul dintre cele mai complexe sisteme de reglementare tehnologică din lume, aplicarea legislației este împărțită între sute de autorități europene și naționale, potrivit capital.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Adio veto? România se aliază cu Franța și Germania pentru a schimba regulile UE. Un singur stat nu ar mai putea bloca politica externă
Potrivit unui document realizat de Kai Zenner și Maria Koomen, în UE există peste 171 de acte legislative și aproximativ 315 organisme implicate în reglementarea domeniului digital. Autorii susțin că această fragmentare poate duce la aplicarea neuniformă a regulilor, în condițiile în care unele autorități nu dispun de suficient personal, expertiză tehnică sau resurse.
Problema devine tot mai importantă odată cu intrarea în aplicare a unor acte precum AI Act, Digital Services Act (DSA) și Digital Markets Act (DMA). Experții avertizează că adoptarea unor reguli stricte nu este suficientă dacă instituțiile responsabile nu au capacitatea de a le verifica și aplica în mod eficient.
Pentru a reduce aceste probleme, Zenner și Koomen propun înființarea unei Digital Enforcement Agency, o agenție europeană care să coordoneze și, în timp, să centralizeze o parte din activitatea de aplicare a legislației digitale.
Autorii atrag atenția și asupra rolului Comisiei Europene, care are în prezent responsabilități multiple: participă la elaborarea legislației, la aplicarea și evaluarea acesteia, dar reprezintă în același timp UE în negocieri comerciale și geopolitice. În opinia experților, această suprapunere poate crea riscul ca deciziile privind aplicarea regulilor să fie influențate de interese politice sau comerciale.
Noua structură ar urma să fie creată în trei etape. Mai întâi ar fi înființat un forum temporar pentru cooperarea dintre autorități, ulterior acesta s-ar transforma într-o agenție europeană pentru aplicarea legislației digitale, iar într-o etapă finală instituția ar putea dobândi independență deplină, dacă ar avea loc modificări ale tratatelor europene.
Planul întâmpină însă obstacole importante, deoarece atât Bruxelles-ul, cât și statele membre sunt reticente să renunțe la o parte din atribuțiile pe care le dețin. În plus, crearea unei noi instituții europene ar presupune costuri suplimentare.