Adio veto? România se aliază cu Franța și Germania pentru a schimba regulile UE. Un singur stat nu ar mai putea bloca politica externă

Un grup de 11 state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, cere o reformare a modului în care UE ia decizii de politică externă, astfel încât un singur stat să nu mai poată bloca acțiunile întregului bloc comunitar. Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia susțin explorarea posibilității de a trece, în anumite situații, de la regula unanimității la votul cu majoritate calificată, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: UE analizează limitarea temporară a dreptului de veto pentru noile state membre

Adio veto? România se aliază cu Franța și Germania pentru a schimba regulile UE. Un singur stat nu ar mai putea bloca politica externă

Statele semnatare au transmis o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, în care recunosc importanța consensului pentru legitimitatea Uniunii, dar avertizează că acesta nu trebuie să devină un obstacol în calea unei reacții comune. În opinia lor, UE trebuie să fie capabilă să ia decizii rapide într-un context internațional caracterizat de competiție geopolitică, instabilitate și presiuni asupra ordinii internaționale.

Problema centrală este reprezentată de dreptul de veto pe care îl are fiecare stat membru în politica externă. În prezent, deciziile importante din acest domeniu sunt adoptate prin unanimitate, ceea ce înseamnă că un singur guvern poate împiedica o măsură susținută de celelalte 26 de state. Inițiatorii reformei consideră că această situație afectează capacitatea UE de a acționa coerent și rapid, în special în dosare de securitate, sancțiuni și relații externe.

Unul dintre motivele pentru care reforma a revenit în prim-plan este experiența ultimilor ani, în special folosirea repetată a dreptului de veto de către guvernul condus de Viktor Orbán. În timpul mandatului său de 16 ani, Ungaria a blocat sau a întârziat în mai multe rânduri decizii europene, încercând să obțină concesii în alte dosare.

Un exemplu important menționat în dezbatere este blocarea unui împrumut european de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, într-un moment în care liderii UE susțineau finanțarea Kievului. Disputa era legată de o problemă fără legătură directă cu împrumutul, ceea ce a alimentat nemulțumirea statelor care susțin limitarea posibilității de a folosi veto-ul pentru a obține avantaje în alte domenii.

Cele 11 state consideră că astfel de situații trebuie evitate și propun ca statele membre să nu condiționeze deciziile de politică externă de probleme „substanțial fără legătură”. În plus, ele susțin folosirea mai frecventă a „abținerii constructive”, un mecanism care permite unui stat să nu susțină o decizie fără să împiedice adoptarea acesteia de către ceilalți.

Inițiativa nu propune neapărat eliminarea imediată și completă a unanimității, ci cere ca statele să exploreze opțiunile existente în tratatele UE pentru trecerea la majoritate calificată în anumite situații.

Un mecanism important este așa-numita „clauză pasarelă”, prevăzută de tratatele europene. Aceasta ar putea permite trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată fără o revizuire completă a tratatelor, însă există o problemă majoră: activarea mecanismului presupune, la rândul său, acordul unanim al statelor membre. Prin urmare, țările care beneficiază de dreptul de veto și se opun schimbării ar putea bloca tocmai procedura care le-ar reduce puterea.