Guvernul de la Budapesta, condus de noul premier conservator Péter Magyar, a transmis o poziție fermă de condamnare a atacurilor recente cu drone lansate de Rusia asupra regiunii Transcarpatia din vestul Ucraina. Regiunea, situată la granița cu Ungaria, are o importanță sensibilă atât geopolitică, cât și identitară, fiind locuită de o comunitate semnificativă de etnici maghiari, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Politico: Ungaria și UE, divergențe privind cuantumul fondurilor de 10 miliarde de euro pe care Budapesta ar trebui să le primească
În urma acestor atacuri, care au vizat mai multe localități și infrastructuri critice din zonă, executivul ungar a decis convocarea ambasadorului rus la Budapesta la Ministerul Afacerilor Externe. Această acțiune diplomatică a fost prezentată de presa ungară drept un gest neobișnuit de fermitate, fiind pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, declanșat în februarie 2022 ca parte a invaziei ruse, când guvernul Ungariei adoptă o astfel de reacție oficială directă față de Moscova.
Ministrul de externe, Anita Orbán, l-a chemat pe ambasadorul Rusiei pentru explicații detaliate privind atacurile din Transcarpatia. În paralel, premierul Péter Magyar a condamnat public bombardamentele, subliniind că este inacceptabil ca regiuni populate de maghiari să fie afectate de acțiuni militare de această natură. Declarația sa a fost făcută în contextul primei ședințe de guvern desfășurate la Ópusztaszer, în centrul țării.
Reacțiile nu s-au limitat la nivel guvernamental. Și președintele Ungariei, Tamás Sulyok, precum și purtătorul de cuvânt al partidului Fidesz, Gergely Gulyás, au condamnat public atacurile. Această poziționare este semnificativă în contextul politic intern, având în vedere că Fidesz, condus anterior de Viktor Orbán, a fost considerat în ultimii ani unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei în cadrul Uniunii Europene.
O schimbare politică importantă a avut loc recent în Ungaria, unde partidul lui Péter Magyar, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din 12 aprilie, punând capăt unei perioade lungi de guvernare a lui Orbán și a așa-numitei „democrații iliberale”. Această tranziție a influențat și tonul mai critic al Budapestei față de acțiunile militare ruse din regiune.
În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat declarațiile noului premier ungar și a subliniat necesitatea unei „poziții comune” între statele europene pentru a opri războiul. Zelenski a evidențiat importanța solidarității regionale în fața escaladării conflictului.
Regiunea Transcarpatia, înainte de izbucnirea războiului, găzduia aproximativ 150.000 de etnici maghiari și era considerată relativ ferită de atacurile directe ale Rusiei. Totuși, autoritățile regionale au raportat că recentul atac a fost cel mai intens de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, afectând mai multe zone și infrastructuri esențiale.