Următoarea criză bancară mondială este departe de ceea ce lumea a văzut deja. Problemele apar încet și tăcut

Următoarea criză bancară mondială este departe de ceea ce lumea a văzut deja, relatează stiripesurse.ro. Așa cum arată analiza făcută de The Wall Street Journal, dezastrul se apropie încet și tăcut, fără semne evidente.

Cum va arăta următoarea criză bancară mondială

Analiza realizată și prezentată de The Wall Street Journal arată că următoarea criză bancară mondială este un dezastru care se apropie încet și tăcut. Concret, nu există semne evidente care să pună în alertă factorii de decizie.

Sursa menționată precizează că viitorul fenomen nu va semăna deloc cu ceea ce a văzut lumea în 2008. În ultimele decenii, crizele financiare au avut un caracter rapid și violent. Ele stau la baza câtorva bănci, companii sau țări. Vechiul model nu va fi respectat în ceea ce privește următoarea criză bancară mondială.

Te-ar putea interesa și următorul subiect: Băncile din zona euro se confruntă cu retrageri istorice de bani din depozite. Tot mai multe voci încep să amintească de criza din 2008

SUA a fost lovită de criza S&L în 1980. Începutul este unul similar cu ceea ce se întâmplă la ora actuală, din perspectivă economică și financiară. Rezerva Federală a majorat brusc ratele dobânzilor pentru a învinge inflația. Băncile și instituțiile din segment s-au trezit blocate între ratele dobânzilor care nu se mai opreau din creștere și diferitele obligațiuni. Apetitul pentru credite și posibilitatea instituțiilor de a returna datoriile erau afectate.

Din 1980 și până în 1994, 3.000 bănci și instituții au fost închise sau salvate. La fel de bine, din 2008 și până în 2021, ratele dobânzilor au fost menținute aproape de zero. Băncile și-au sporit deținerile de obligațiuni ipotecare garantate și guvernamentale, având în vedere că guvernul era în căutare de randament.

Ratele au început să crească brusc în 2022. Valoarea de piață a obligațiunilor s-a prăbușit, și chiar dacă pierderile înregistrate erau mărețe la SVB, aceasta nu este singura bancă care a pierdut bani. Amit Seru a estimat că 11% dintre instituțiile americane au suferit pierderi procentuale pe active din cauza ratelor mai mici ale dobânzilor. Profesorul de finanțe de la Universitatea Stanford relatează că în jur de 500 de bănci ar intra în această categorie.

S&P Global Ratings calculează că 86% din titlurile de valoare ale instituțiilor bancare erau susținute de autoritățile federale în al treilea semestru din 2022, față de 71% identificate în 2008. Rezerva Federală a reluat achizițiile de obligațiuni, tocmai din acest motiv, Trezoreria a redirecționat ajutoare financiare și stimulente mari direct în conturile bancare ale gospodăriilor.

Depozitele au crescut. Raportul dintre împrumuturile bancare și depozitele a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii 50 ani. Când Fed a ridicat ratele la 4% pe parcursul anului trecut, depozitele s-au micșorat. Moody’s a avertizat că depozitele nu se află într-o zonă stabilă. Toate aceste transformări sugerează că băncile mici și mijlocii s-ar putea confrunta cu o serie de probleme, ceea ce le-ar putea forța să limiteze creditarea. Chiar dacă următoarea criză bancară mondială este departe de ceea ce societatea a văzut până acum, rezultatele vor fi similare.

Citește și despre următorul subiect: Europa ar putea rămâne fără medici și asistente în cel mult 10 ani. România, lovită de criza de personal din domeniul sănătății