Vești excelente pentru România! UE se așteaptă la 5,8% crestere creștere economică pentru țara noastră! Una dintre cele mai mari creșteri din Europa

Schimbarea de perspectivă a executivului European vine în contextul în care, în primul semestru din 2022, economia românească a crescut cu 5,7% în ritm anual.

Consumul privat și investițiile au crescut puternic, deoarece restricțiile legate de pandemie au fost ridicate, permițând cererii reținute să recupereze decalajul. În plus, o piață a forței de muncă puternică, cu o creștere mai mare a ocupării forței de muncă și a salariilor, a susținut veniturile disponibile, la fel ca și măsurile guvernamentale de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie, scrie economedia.ro.

Specialiștii europeni atrag, însă, atenția asupra pericolelor care au afectat, pentru a doua jumătate a anului 2022, și continuă să afecteze creșterea economică: consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, inflația ridicată, înăsprirea politicii monetare și controlul puternic al lichidităților sunt toate menite să încetinească semnificativ creșterea PIB-ului real.

Se preconizează că sectoare precum agricultura, industria extractivă și industria chimică vor fi afectate în mod deosebit.

Proiect-mamut lângă București! România va avea cel mai mare centru educaţional din estul Europei

Cel mai mare centru educaţional din Europa de Est va fi construit în Ilfov. Campusul va fi întins pe 27 de hectare, în oraşul Măgurele.

Producătorul de plante Ultragreens a ajuns și pe piața din Bulgaria. Firma are cea mai mare seră verticală din Europa

Producătorul românesc de plante aromatice Ultragreens a început să-și vândă marfa și în magazinele din Bulgaria.

Comisia Europeană și-a schimbat prognoza și pe termen mediu. Pentru 2023, așadar, executivul European estimează că creșterea va încetini puternic, la 1,8% (față de prognoza de 2,9% din vară), pentru a reveni ușor în 2024 la 2,2%.

Cu toate acestea, specialiștii europeni rămân optimiști: Grație fluxului așteptat de fonduri UE după 2022, în special din partea Facilității de redresare și de reziliență (RRF), se așteaptă ca formarea brută de capital fix să sprijine creșterea PIB-ului real.

Executivul European consideră că creșterea consumului privat va rămâne doar pozitivă, deoarece inflația reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamental și o piață a forței de muncă rezilientă oferă un anumit sprijin.

Cu toate acestea, specialiștii europeni rămân optimiști: Grație fluxului așteptat de fonduri UE după 2022, în special din partea Facilității de redresare și de reziliență (RRF), se așteaptă ca formarea brută de capital fix să sprijine creșterea PIB-ului real.

Executivul European consideră că creșterea consumului privat va rămâne doar pozitivă, deoarece inflația reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamental și o piață a forței de muncă rezilientă oferă un anumit sprijin.

Comisia Europeană a făcut o serie de prognoze cu privire la evoluția inflației în următorii 2 ani. Executivul European crede că inflația va rămâne ridicată în 2023.

Creșterea prețurilor la energie și la produsele alimentare internaționale s-a extins la componentele inflației de bază și va determina creșterea salariilor nominale. În acest context, se preconizează că inflația va rămâne persistentă pe parcursul orizontului de prognoză. Întrucât schema de sprijin pentru energie ar trebui să expire în trimestrul trei din 2023, este probabil ca prețurile cu amănuntul la energie să crească.

Specialiștii europeni dau vești bune și în ceea ce privește evoluția deficitului public. Acesta va scădea datorită creșterii ridicate a PIB-ului nominal, prevede CE.

Se preconizează că deficitul public general al României va scădea la 6,5% din PIB în 2022, față de 7,1% în 2021. Veniturile vor beneficia de o creștere solidă a PIB-ului nominal și de veniturile fiscale și nefiscale solide legate de energie. În ceea ce privește cheltuielile, se preconizează că investițiile publice vor fi mai mari decât în 2021, în timp ce salariile din sectorul public, asistența socială și achizițiile publice vor crește mai lent decât PIB-ul nominal.

Impactul pozitiv asupra veniturilor datorat creșterii ridicate a PIB-ului nominal și al reformei administrației fiscale asupra colectării impozitelor, cuprinse în PNRR, a compensat parțial presiunile în creștere asupra deficitului cauzate de măsurile de sprijin economic și social și de creșterea plăților de dobânzi ca urmare a deteriorării accesului pe piață.

Se preconizează că deficitul va scădea la aproximativ 5,0 % din PIB în 2023, în principal datorită unei scăderi a cheltuielilor curente ca pondere în PIB (ca urmare a întreruperii majorității măsurilor economice și sociale puse în aplicare în 2022, aproximativ 0,5 p.p. din PIB), precum și datorită efectului stabilizatorilor automați, deoarece se preconizează că creșterea economică nominală va fi în continuare ridicată.

Citește și: Vin ajutoarele pentru pensionarii cu venituri mici! Guvernul a anunțat că a început distribuția pachetelor cu alimente!