Analisti: Romania ar putea adopta moneda euro in anul 2021

„Romania ar
putea adopta moneda euro cel mai devreme in anul 2018. Cei mai multi
participanti la sondaj considera ca anul intrarii Romaniei in zona
euro va fi 2021, a spus Sinca.

Potrivit acestuia, diminuarea
decalajelor de dezvoltare dintre Romania si tarile zonei euro
reprezinta o provocare majora in anii urmatori, in opinia multor
analisti participanti la sondaj.

De asemenea, analistii considera ca
cresterea economica ar putea incetini la 2% in anul 2014, de la o
valoare estimata de 2,4% in acest an. Previziunile pentru cresterea
economica din anul 2014 variaza intre un minim de 1,5% si un maxim de
3%. Rata inflatiei ar putea urca la 3,1% in luna decembrie 2014, de
la un nivel prognozat de 2% in luna decembrie 2013.

Estimarea privind cursul de schimb
al leului fata de euro este de 4,45 in luna decembrie 2013 si 4,50 in
luna decembrie 2014. Prognozele analistilor pentru luna decembrie
2014 variaza intre 4,10 si 4,70 lei/euro.

Opinii ale membrilor
AAFBR

Rozalia Pal,
Vicepresedinte AAFBR, Economist Sef Garanti Bank: Incadrarea in
criteriile convergentei nominale, indiferent de data de adoptare a
monedei euro, este importanta deoarece reflecta mentinerea
macrostabilitatii, o conditie prioritara pentru dezvoltarea
economiei.

Totusi, pentru
convergenta reala este nevoie de mai mult. Trebuie asigurata
imbunatatirea continua a eficientei si a productivitatii, prin
atragerea si orientarea investitiilor spre domeniile cheie, cum ar fi
educatia, infrastructura, orientarea catre sectoarele cu o valoare
adaugata ridicata si catre cercetare dezvoltare. Doar asa putem
diminua decalajul de dezvoltare economica si de nivel de trai intre
Romania si tarile membre ale zonei euro. Scopul Romaniei ar trebui sa
fie convergenta reala, in timp ce convergenta nominala, prin
asigurarea macrostabilitatii, poate fi considerata un cadru favorabil
pentru realizarea celei reale.

Dumitru Dulgheru,
membru AAFBR, Coordonator Echipa Cercetare Macro si Titluri cu Venit
Fix BCR: Convergenta reala va prima in ceea ce priveste aderarea la
Uniunea Monetara. O tara ca Romania, care are un PIB pe capita la
paritatea puterii de cumparare la circa 45% din Zona Euro si o
discrepanta negativa majora intre PIB/capita intre Bucuresti si
judete/regiuni, nu va putea fi acceptata, chiar daca va indeplini
unele criterii nominale. Urmatorul exercitiu bugetar 2014-2020 va
reprezenta un test pentru Romania in ceea ce priveste atragerea
fondurilor europene care ar trebui sa se materializeze in capacitatea
tarii de a genera cresteri economice sustenabile prin acumulare de
capital si cresteri de productivitate (risc scazut de noi
dezechilibre macroeconomice).

O adoptare timpurie a
euro (in actualul stadiu de dezvoltare a economiei romanesti) ar
putea insemna poate un reviriment economic de scurta durata sustinut
de dobanzile mici, insa pe termen mai lung unele dezechilibre (de
cont curent, bugetare) s-ar putea amplifica, iar ajustarile
ulterioare vor fi dificil de realizat (taieri salariale, austeritate
fiscala).


Cristiana Barabula,
membru AAFBR, Consilier Corporate & Investment Banking BRD:
Economia Romaniei urmeaza un trend ascendent, limitat insa de
recesiunea persistenta din Zona Euro. Estimez accelerarea graduala a
ritmului de crestere incepand cu 2014, sub rezerva unui program
macroeconomic asumat la nivel national. 2018 ar putea fi un orizont
realist pentru adoptarea monedei euro, oferind Romaniei ragazul
necesar pentru indeplinirea criteriilor de convergenta de la
Maastricht.

Adrian Mitroi,
Vicepresedinte AAFBR, analist economic, lector ASE: Romania are
spatiu de relaxare monetara si fiscala, o relatie functionala cu
piata si finantatorii institutionali si cu un somaj rezonabil. Acesti
factori sunt pozitivi pentru cresterea economica si probabil vor
ameliora deficitul cronic de ISD. Combinatia actuala de
macrostabilitate, dezinflatie, deficit finantabil, curs stabil,
dobanzi in scadere isi va arata beneficiile bugetare. Dieta fiscala
va fi echilibrata de politica monetara acomodativa si de curs stabil
pe dobanzi in scadere. Efectul ce pare usor restrictiv monetar dar
favorabil prudential – un curs statornic (cursul de buget, la 4,45
– nivel stabil fata de o moneda euro care a continuat sa se
aprecieze) va putea fi compensat, prin reglaj fin, din pasii finali
ai ciclului de relaxare si prin scaderea rezervelor.

Investitiile publice nu
mai au efectul de multiplicare scontat. Acestea inseamna cheltuieli
majoritare pentru achizitii din import si doar o parte mica spre cele
din interior – in special cu forta de munca. Efectul de
multiplicare este limitat la ponderea fortei de munca (probabil mai
putin de un sfert, chiar si pentru lucrarile mari de infrastructura).

Nota: Acestea reprezinta
opiniile personale ale unor membri ai AAFBR care au participat la
sondajul de opinie pe luna in curs si nu reprezinta punctul de vedere
oficial al institutiilor la care persoanele respective lucreaza sau
cu care persoanele respective sunt asociate.

AAFBR este o asociatie profesionala
fara scop lucrativ, infiintata in luna ianuarie 2008, care reuneste
in randurile sale aproximativ 60 de analisti din sectorul bancar,
fonduri de pensii, societati de administrare a investitiilor,
societati de asigurari si din piata de capital.

Premierul Victor
Ponta a declarat recent ca perioada 2018-2020 este o tinta realista
pentru intrarea in zona euro, iar Romania urmareste cu prudenta
Polonia, tara mult mai avansata in ceea ce priveste reformele
structurale.

Seful Guvernului a precizat ca asteapta ca planul
anticriza adoptat de liderii din zona euro sa isi faca efectul pana
la sfarsitul acestui deceniu.

Ponta a subliniat ca Romania
trebuie sa fie pregatita pentru intrarea in zona euro in ceea ce
priveste indicatorii economici, inflatia si forta de munca.